În acest loc încărcat de istorie, care a fost martor la un moment de cotitură în istoria națională a românilor prin care a fost a pus începutul României Mari, inaugurarea Platformei marchează o nouă etapă în lupta pentru reîntregirea națională. Unirea din 1918, care a adus Basarabia sub jurisdicția României, a fost un act fundamental pentru unitatea națională, în ciuda intervențiilor externe și a presiunilor politice din acea perioadă.

De asemenea, această unire a fost o consecință directă a conștiinței naționale a românilor din Basarabia, care, în ciuda regimurilor politice impuse de Rusia țaristă și mai târziu de Uniunea Sovietică, au continuat să păstreze identitatea lor etnică și culturală. Platforma Reîntregirii Naționale își propune să consolideze această identitate românească, un obiectiv esențial fiind reîntregirea politică a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului.

Un eveniment simbolic pentru unitatea națională

Evenimentul de la Chișinău are o semnificație dublă, întrucât a avut loc în cadrul celebrării aniversării a 107 ani de la unirea Basarabiei cu România. Acest moment simbolic a fost marcat de participarea a peste 200 de persoane, care s-au declarat fondatori ai Platformei Reîntregirii Naționale. Printre aceștia se numără figuri marcante din mediul intelectualității basarabene și al politicului din Republica Moldova. În contextul actual, în care tendințele separatismului politic și teritorial în Republica Moldova precum și propaganda anti românească sunt susținute de regimuri politice străine, Platforma Reîntregirii Naționale dorește să devină un factor de coeziune al forțelor pro-unioniste, dar și o contrapondere la influențele care încearcă să slăbească legăturile istorice dintre Republica Moldova și România.

Mobilizarea forțelor intelectuale și politice pentru unirea națională

Scopul principal al Platformei este mobilizarea intelectualității naționale și a politicienilor din Republica Moldova care își asumă cu adevărat identitatea românească, pentru a combate stereotipurile moldoveniste antiromânești. Aceste stereotipuri, care au fost alimentate în special de politicile coloniale ale Imperiului Țarist și ulterior de regimul sovietic, continuă să influențeze percepția unor părți din populație. De exemplu, în perioada sovietică, procesul de „moldovenizare” a fost folosit pentru a șterge orice legătură între Basarabia și România, promovând o identitate falsificată, separată de cea română. Platforma intenționează să combată aceste idei și să susțină un proiect politic și electoral ce vizează reprezentarea unei fracțiuni unioniste semnificative în Parlamentul Republicii Moldova. Obiectivul final este să se asigure politici de stat favorabile identității românești, în paralel cu consolidarea cursului european prin integrarea cu România.

Viitorul reîntregirii naționale și implicarea partidelor politice

Printre membrii fondatori ai Platformei se numără personalități de marcă ale societății moldovenești, precum academicieni, profesori universitari, istorici, medici, foști miniștri și ex-deputați din diverse legislaturi. În acest context, se remarcă implicarea a peste 60 de semnatari ai Declarației de Independență din 1991. Prezența acestor figuri ilustre în cadrul Platformei subliniază angajamentul ferm față de idealurile de unitate națională și reîntregire politică a spațiului identitar românesc.

În cadrul acestui eveniment, participanții au adoptat, cu amendamentele propuse în cadrul dezbaterilor, un document programatic intitulat „Manifestul Reîntregirii Naționale”. Manifestul stabilește principiile și obiectivele strategice pentru unirea Republicii Moldova cu România, fundamentându-le pe argumente istorice, economice, politice și sociale. Un punct distinct din manifest vizează garantarea drepturilor minorităților naționale, un aspect esențial pentru viitorul relațiilor dintre cele două state, în conformitate cu standardele europene de protecție a diversității culturale și etnice.

De asemenea, în cadrul ședinței de inaugurare, au fost desemnate organele de conducere ale Platformei, inclusiv Consiliul Coordonator, responsabil de gestionarea activității zilnice. În perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă, Platforma Reîntregirii Naționale își propune să convoace un Congres, în cadrul căruia va fi formată și votată Lista electorală unică unionistă. Acesta va reprezenta candidaturile care vor promova în Parlament un program de unire și de integrare a Republicii Moldova în structurile Uniunii Europene, alături și prin unirea cu România. Unul dintre partidele implicate activ în acest proiect este Partidul Reîntregirii Naționale (PRN) „ACASĂ”, condus de Valentin Dolganiuc. Acesta va servi drept vehicul juridic pentru susținerea unui astfel de proiect electoral, consolidând astfel șansele de succes ale Platformei în viitoarele alegeri.

Apel către unitate politică în perspectiva alegerilor parlamentare

După cum a declarat președintele PRN „ACASĂ” Valentin Dolganiuc, participanții la adunare au lansat un apel către toate partidele unioniste, organizațiile societății civile și alegătorii cu viziuni unioniste din Republica Moldova să se alăture Platformei, pentru a evita dispersarea voturilor în alegeri. Acest apel vine într-un moment crucial, în care unioniștii trebuie să se unească pentru a obține o reprezentare semnificativă în Parlament, esențială pentru a asigura viitorul unionist al Republicii Moldova. De asemenea, succesul inițiativei depinde de depășirea disputelor interne și de concentrarea tuturor forțelor pe obiectivul comun al reîntregirii naționale. În acest context, Platforma Reîntregirii Naționale poate deveni un factor determinant în protejarea cursului european al Republicii Moldova și în crearea condițiilor necesare pentru reîntregirea națională românească.

Reîntregirea celor două maluri ale Prutului, un ideal de secole pentru națiunea română, rămâne o țintă posibilă doar prin unitate și solidaritate politică, dar și prin susținerea unui proiect european solid și viabil pentru viitorul Republicii Moldova. Platforma Reîntregirii Naționale se angajează să fie un catalizator pentru această unitate, să pună bazele unui viitor prosper și european, în care România și Republica Moldova vor fi din nou unite, nu doar istoric, dar și politic și economic.