la inceputul anului, contul curent al balantei de plati externe. Dupa ingrijoratorul record de aproape trei miliarde de euro anul trecut, deficitul acestuia s-a adancit la 108 milioane de euro in ianuarie (de patru ori mai mult decat in ianuarie 2003), cu toate ca in prima luna creditele pentru populatie au crescut doar cu putin peste 2%, iar in februarie aproape au stagnat. Deteriorarea situatiei balantei de plati, in ciuda acestor masuri, arata ca problemele grave sunt in cu totul alta parte.Principala sursa a deficitului se regaseste in schimburile comerciale externe ale tarii. Desi cresc exporturile, importurile iau un avans cu mult mai mare. In ianuarie, diferenta a fost de 211 milioane de euro iar in februarie a crescut la 350 milioane de euro, depasind cu aproape o treime deficitul din primele doua luni ale anului trecut. „Vom continua sa importam cu mult mai mult decat exportam, atata timp cat ramuri intregi ale economiei raman nerestructurate si nemodernizate. Necompetitiv prin calitate si pret, un produs autohton nu va fi preferat niciodata unuia strain mai bun si adesea mai ieftin”, spune Mihai Ionescu, secretarul general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR). In opinia sa, relevant pentru „performantele” economiei este faptul ca in ultimii zece ani ponderea produselor prelucrate in total exporturi a scazut de la 40-50% la 10%.Domeniul in care dezvoltarea precara isi spune poate cel mai clar cuvantul este agricultura. In ianuarie, Romania a importat aproape 50 milioane tone de cereale, de opt ori mai mult decat in ianuarie 2003. „Cand nu ai un minim grad de modernizare, esti la mana naturii. Un fenomen ca seceta de anul trecut se transforma in catastrofa si trebuie sa importi peste un milion de tone de cereale anual”, spune Adrian Radulescu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania. Daca se adauga si slaba dezvoltare a infrastructurii, problemele se transmit in lant. „Din cauza capacitatilor reduse de depozitare pentru cereale in porturi, avem mai putin de zece mari importatori. In lipsa concurentei, cerealele importate cu 100 de dolari pe tona ajung sa fie vandute morarilor la pret dublu”, spune Radulescu.Importam mai mult pentru a manca nu numai cereale, ci si alte produse alimentare sau bauturi, cresterea fiind de peste 20% in ianuarie. Cresteri mai mari au inregistrat insa, importurile de carburanti si de autoturisme (cate 12 milioane de euro in plus fata de ianuarie 2003). Ponderea principala (24%) in totalul importurilor continua sa o detina totusi masinile, aparatele si echipamentele electrice. In ianuarie, acestea au insumat 270 de milioane de euro, „plusul” de 16 procente regasindu-se in investitiile facute de agentii economici din tara. In alte cazuri insa, evolutia schimburilor comerciale reflecta deteriorarea situatiei din diferitele sectoare. Problemele din industria tutunului, unde blocarea activitatii producatorului autohton de tigarete (SNTR) a afectat si vanzarile cultivatorilor, explica, in parte, cresterea cu 44% a importurilor de tutun, in timp ce nerestructurarea sectorului siderurgic se oglindeste si in scaderea exporturilor cu 15% la fier, fonta si otel si cu 7% la produse din acestea. Numai la produsele laminate plate vanzarile externe au scazut cu sase milioane de euro fata de ianuarie 2003, iar la bare si profile din aluminiu cu circa trei milioane de euro. Industria romaneasca a mai pierdut 34 de milioane de euro la exporturile de pacheboturi si nave de marfuri, cinci milioane de euro la cele de vehicule aeriene, trei milioane de euro la turbine si turboreactoare si circa trei milioane de euro la ingrasaminte minerale.Problemele de competitivitate tind sa se agraveze pe masura ce ne apropiem de Uniunea Europeana. Companiile vor fi nevoite sa isi majoreze costurile pentru a se adapta la cerintele pietei unice, cheltuielile uriase impuse pentru protejarea mediului fiind doar un exemplu. Mai mult, contul curent va pierde in curand si ajutorul Bancii Nationale. „Mare atentie la balanta comerciala! Atunci cand legea imbunatatita a BNR va fi adoptata, in vara – toamna, nu ne vom mai ocupa de balanta, ci doar de inflatie”, spune guvernatorul Mugur Isarescu, avertizand astfel ca BNR nu va mai utiliza cursul de schimb pentru a corecta, prin deprecierea leului, dezechilibrele externe. In ultimile luni insa, cursul a fost tocmai unul dintre factorii care au descurajat exportatorii, aprecierea leului fata de euro (2,5% in primele doua luni) taindu-le din venituri si ajutand, in schimb, importatorii.In lipsa reformelor din sectorul real, balanta de plati externe continua sa mizeze, pentru a-si atenua deficitele, pe banii trimisi de romanii plecati la lucru in strainatate. Anul trecut, „ajutorul” a fost de circa doua miliarde de euro, iar in ianuarie 2004 transferurile curente din strainatate au depasit iesirile de valuta cu 120 milioane de euro. Pentru contul curent, sustinerea ar trebui sa vina, totusi, din alta parte. „Bulgaria are un deficit mult mai mare, dar nu ingrijoreaza, deoarece 80% din finantare se face prin investitii straine directe, fata de numai 50% la noi”, spune Isarescu. Deocamdata, in Romania investitorii straini continua sa acuze practicile fiscale inadecvate si coruptia. Guvernul inca ezita sa-i incurajeze, asemeni tarilor vecine, prin reducerea fiscalitatii; a respins una dintre ideile sustinute de acestia „cota unica a impozitului pe venit, in timp ce pentru ajutorul muncitorilor din strainatate pregateste un nou „stimulent”: impozitarea veniturilor.