Acest studiu reprezinta o analiza a evolutiei industriei de tehnologia informatiei rominesti i cele doua sectoare, echipamente si software, pe baza informatiilor din bilanturile depuse de cele peste 3.000 de societati care se iregistreaza sub codurile CAEN 30, denumind "Productia de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou" si CAEN 72, reprezentind sectorul "Informatica si activitati conexe".inainte de a trece la prezentarea analizelor si a concluziilor care se impun pe baza datelor furnizate
Acest studiu reprezinta o analiza a evolutiei industriei de tehnologia informatiei rominesti i cele doua sectoare, echipamente si software, pe baza informatiilor din bilanturile depuse de cele peste 3.000 de societati care se iregistreaza sub codurile CAEN 30, denumind „Productia de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou” si CAEN 72, reprezentind sectorul „Informatica si activitati conexe”.
inainte de a trece la prezentarea analizelor si a concluziilor care se impun pe baza datelor furnizate de acest raport, poate ar fi util sa avertizam cititorii ca toate aceste analize au la baza datele de bilant raportate la ITC de catre societatile care isi desfasoara activitatea i domeniul IT din Rominia. Cum informatiile din acest raport au fost furnizate „pe proprie raspundere” de catre societati, exista si posibilitatea ca unele cifre sa nu reflecte itocmai realitatea.
in mare parte, evolutia industriei noastre de IT se iscrie i aceleasi tipare si tendinte care s-au impus i mai toata lumea, isa ograda noastra are si citeva „buruieni” proprii plaiurilor mioritice si cauzate de specificul pietei si al mediului economic rominesc.
Asa cum s-a itimplat pe mai toate meleagurile civilizate, si i Rominia, i perioada 1997-1999, cel mai bine s-a dezvoltat sectorul software. Numarul de societati care activeaza i acest sector a crescut cu 63%, de asemenea si cifra personalului angajat i productia si dezvoltarea de produse software, cu 36%. Cresterea cu 53% a cifrei de afaceri obtinute i special prin marirea productiei (+ 77%) si a valorii adaugate (+ 63%) sustine afirmatia de mai sus. si la exportul de software rominii au stat destul de bine, acesta iregistrind o crestere de peste trei ori. in 1997 am exportat produse software i valoare de 9,650 milioane de dolari, iar i 1999 s-a ajuns la 29,525 milioane de dolari.
Investitorii au icredere i firmele de software
Deosebit de importanta este si tendinta de capitalizare, marirea de 2,3 ori a totalului capitalurilor proprii, indicind un nivel ridicat de icredere a investitorilor i viitorul firmelor de software. Constitue isa o surpriza volumul si ponderea reduse ale imobilizarilor necorporale (circa 2.800 mii USD, sub 15% din totalul imobilizarilor) i care ar trebui iregistrate licentele, drepturile de proprietate intelectuala, brevetele si alte elemente de goodwill, tipice pentru firmele de tehnologie.
Intrarile de capital, alaturi de extinderea activitatilor, dar si de o reducere a profitabilitatii, pot fi interpretate si ca o reflectare palida a evolutiilor mondiale din ultimii doi ani i sectoarele de tehnologie, vizibile i istoria recenta a Nasdaq-ului si a „noilor piete” bursiere europene pina i aprilie 2000.
Trebuie de asemenea remarcati indicatorii de eficienta (viteza de rotatie a activelor circulante si pasivelor curente), cu valori care confirma faptul ca industria IT este mai ferita de maladiile cunoscute i alte sectoare economice: productia pe stoc, blocajul creat de acumularea creantelor si datoriilor etc.
Se poate deci afirma ca sectorul software si servicii informatice se detaseaza i continuare, prin dinamica sa, itr-un mediu ostil si ramine, probabil, singurul sector cu crestere continua a volumului de activitate si a exporturilor, itr-o economie i contractie prelungita.
Cresterea impozitelor a scazut salariile
La nivelul anului 1999, un lucrator i sectorul software cistiga i medie pe luna un salariu net de 129 de dolari, iar i sectorul echipamente, aproximativ 97 de dolari. Nivelul mediu al salariilor este nefiresc de mic, astfel de valori fiind i totala contradictie cu practicile si profilul clar al industriei software pe plan mondial, i care resursele umane constituie capitalul cel mai important.
Acest fenomen poate fi partial explicat prin icercarea de evitare a fiscalitatii asociate fortei de munca. Dupa cum se stie, perioada 1997-1999 a fost marcata de o marire continua a contributiilor (CAS, somaj, sanatate, fonduri speciale) platite de angajator, ajungind de la 30% la iceputul lui 1997 la 47,25% la sfirsitul lui 1999.
Asa ca nu este de mirare ca, la nivelul cifrelor globale ale sectoarelor, cheltuielile cu impozitele si contributiile au iregistrat o crestere mult mai mare decit cele cu salariile nete.
Pe ansamblul industriei, totalul salariilor nete a iregistrat o marire cu 53%, i timp ce totalul impozitelor si contributiilor a crescut cu 91%. in sectorul echipamente, de exemplu, desi totalul salariilor nete s-a micsorat cu 21% (datorita reducerii personalului), volumul impozitelor si contributiilor a ramas constant. Raportate la o persoana, i sectorul software, marirea cu circa 29% a salariului net lunar mediu a fost isotita de o crestere cu 60% a impozitelor si contributiilor.
Trebuie amintit ca nivelul de salarizare, costurile totale de personal si fiscalitatea sunt i directa legatura cu fluctuatia foarte ridicata a personalului, acuzata de majoritatea firmelor de software, si cu fenomenul cunoscut si mult comentat al emigrarii informaticienilor romini.
Totalul personalului ambelor sectoare a ajuns i 1999 la 11.700 angajati, i crestere cu circa 2.000 fata de 9.700 i 1997. Cresterea se datoreaza exclusiv sectorului software, care acopera reducerea din sectorul echipamente. insa cu mult mai semnificativ este numarul extrem de mare de colaboratori iregistrati i ambele sectoare, 8.820 i 1999, fara sa se cunoasca gradul de ocupare.
Desi dezvoltarea continua a numarului de angajati i IT-ul rominesc ar trebui sa ne bucure, la o privire mai atenta aceasta crestere nu este decit praf i ochi, daca ne gindim la zecile de mii de specialisti, formati i peste trei decenii de ivatamintul rominesc, care au plecat sa lucreze pe alte meleaguri. in anul universitar 1999-2000 aveam peste 4.000 de studenti care urmau cursurile facultatilor de specialitate, iar compararea cu numarul de 700 de noi angajati i 1999 pentru itreaga industrie IT arunca o lumina edificatoare asupra gravitatii pe care fenomenul emigrarii specialistilor i IT o are i tara noastra.
O alta categorie de indicatori care dezamagesc si i acelasi timp ar trebui sa traga un semnal de alarma sunt cei obtinuti prin raportarea volumului de activitate la numarul de salariati, i special i sectorul software, unde cifra de afaceri medie/salariat (16.284 USD) si valoarea adaugata/salariat (4.600 USD i 1999) sunt cu unul-doua ordine de marime mai mici decit valorile iregistrate i industria software din economiile dezvoltate, iar ritmurile de crestere indica mai degraba o accentuare a decalajului.
O palida raza de soare pe tarimul IT-ului rominesc este adusa de valorile mai bune iregistrate la indicatorii de eficienta (rotatia stocurilor, creantelor, datoriilor etc.). Spre exemplu, volumul redus al stocurilor, care se mentin la circa 20 de milioane de dolari pe ambele sectoare, permite o viteza de rotatie ridicata: 10 luni i sectorul echipamente si 15 luni i sectorul software.
Dar pentru ca ceea ce conteaza pina la urma i orice ramura industriala este rezultatul, iar la acest capitol cifrele vorbesc de la sine, sa aruncam o privire asupra evolutiei profitului net anual obtinut i cele doua sectoare analizate.
Pe ansamblu, volumul total al profitului net anual s-a mentinut relativ constant, la circa opt milioane de dolari, ca rezultat a doua tendinte contrare: cresterea pierderilor din exploatare si reducerea pierderilor financiare.
in ambele sectoare, pe linga societatile care scot profit, exista si un numar de societati care au terminat anual cu pierderi din exploatare, iar totalul pierderilor a crescut mai accentuat decit totalul profiturilor. Raportul dintre pierderi si profituri s-a dublat i perioada analizata, de exemplu, i sectorul software, de la 1/10 i 1997 la 1/5 i 1999. Desi raportul este ica mic, ca tendinta fenomenul este igrijorator. Pe de alta parte, pierderile financiare (cauzate de cheltuielile cu dobinzilor la credite, dar si de unele diferente nefavorabile de curs valutar) au iregistrat o scadere, i special i sectorul echipamente, unde au avut o pondere mai importanta.rn
in 1999, pierderile financiare au reprezentat 58% din profitul global din exploatare la sectorul echipamente si doar 16% la sectorul software, i legatura evidenta cu gradul de idatorare i cele doua sectoare: 3,96 si respectiv 1,33.rn
IT-ul nu prea conteaza la PIBrn
Daca este sa facem o raportare a participarii sectoarelor IT, prin productia lor si valoarea adaugata, la ansamblul economiei nationale si la produsul intern brut, desi i urcare, aceasta participare este foarte redusa. Printre altele, aceasta poate fi o explicatie a faptului ca Institutul National de Statistica si Studii Economice include cu itirziere aceste sectoare i statisticile anuale. rn
Toate acestea indica faptul ca, desi are un potential imens, datorat i mare parte valorii specialistilor care activeaza i domeniu, si desi a crescut i mod evident, industria software si, i general, IT-ul rominesc, se lovesc ica de o multime de piedici. Printre acestea cele mai importante sunt insuficienta dezvoltare a pietei interne, fiscalitatea exagerata, barierele specifice de intrare pe pietele externe si fenomenul emigrarii fortei de munca.rn
Un serios semnal de alarma este dat de atenuarea, i 1999, a cresterii anuale i sectorul software si contractia din sectorul echipamente, vizibile pe majoritatea graficelor prezentate.rn
Priviti pe ansamblu, majoritatea indicatorilor cantitativi au valori alarmant de mici i comparatie nu doar cu tarile dezvoltate, ci si cu tarile din Europa Centrala si de Est. Asa ca nu mai este de mirare de ce i ultima vreme Rominia este plasata pe ultimul sau penultimul loc din Europa, i topuri cum ar fi cel referitor la cheltuielile IT pe cap de locuitor sau cheltuielile IT/PIB. rn
Daca tendinta de icetinire a dezvoltarii industriei IT observata pina i 1999 va continua si i noul mileniu, se pare ca Rominia are extrem de putine sanse de integrare i fluxurile mondiale ale „noii economii”.