Punerea sub acuzare pentru luare de mită şi trafic de influenţă a lui Darius Vâlcov, dar mai ales insistenţa premierului Victor Ponta de a-l menţine în funcţie – deşi oficial e demisionar – pentru a-i lipi pe veci imaginea de noul Cod Fiscal, în eventualitatea în care va ajunge in Monitorul Oficial, sunt stupefiante.
Vâlcov ar trebui să plece imediat, iar motivul este atât de evident încât atitudinea premierului este susceptibilă de o agendă ascunsă. Iar motivul invocat – actul e pe circuitul de avizare – nu este valid, pentru că în locul lui poate semna un secretar de stat. Şi atunci?
Cum îşi imaginează Ponta că milioane de cetăţeni, zeci de mii de firme, investitori străini pot să-şi pună încrederea într-un om asupra căruia planează suspiciuni de o gravitate extremă? Când văd că şeful finanţelor României este bănuit că plimba saci de plastic plini cu bani prin cimitire, punea interpuşi să facă suveici de firme fantomă, dădea contracte fictive şi promitea că „rezolvă” cu Antifrauda, cu siguranţă că antreprenorii şi cetăţenii oneşti care ştiu cât de greu este să obţii un venit abia aşteaptă să aibă taxele, impozitele şi bugetul naţional girate de Vâlcov.
Cei doi ori se fac că nu pricep, ori, efectiv, nu pricep, că economia nu va reacţiona bine doar datorită unui nou Cod Fiscal. Nu, oamenii au nevoie de garanţia că acest cod este scris cu seriozitate şi nu pentru azi-mîine, ci pentru mulţi ani. Altfel, scăderile de taxe şi schimbarea de abordare în impozitare nu vor avea niciun efect, mediul de afaceri va rămâne îngheţat, speriat şi contrariat, aşteptând, de la o zi la alta, creşteri de taxe şi controale abuzive. Nu vor mişca banii, nu vor produce mai mult, nu vor plăti în plus la stat. Şi de ce ar face-o? Văd lesne din referatele DNA cum se redistribuie veniturile, unde ajung taxele lor muncite din greu.
Impresia că sunt victimele unei farse, a unei cacealmale politicianiste, a unei manevre de imagine e tot mai puternică. Unii au fost reticenţi de la început, însă foarte mulţi, mai ales antreprenori, au mizat, din disperare, pe buna credinţă a lui Vâlcov. Cum se simt ei acum? Ridiculizaţi, minţiţi, înşelaţi?!