Fost consilier prezidențial al lui Boris Elțîn, expert în Rusia și Eurasia la Chatham House la Londra, Nikolai Petrov prezice un colaps al sistemului și o perioadă de instabilitate severă, într-un interviu exclusiv pentru Adevărul.
Rusia post-Putin: Instabilitate și haos politic iminent. Elita politică rusă, subordonată lui Putin
Elitele politice din Rusia, în special de la anexarea Crimeei din 2014, au devenit tot mai slabe și mai dependente de liderul de la Kremlin. Conform lui Petrov, Vladimir Putin a evoluat dintr-un lider ales democratic într-un autocrat care nu mai are nevoie de elite pentru a-și menține puterea.
Din 2022, după izbucnirea războiului din Ucraina, elitele și-au pierdut complet independența politică, devenind simple instrumente în mâinile lui Putin.
„După izbucnirea războiului din Ucraina în 2022, elitele, ca actori politici cu o anumită independență, au dispărut complet. S-au transformat într-o nomenclatură personală, oficiali la diferite niveluri ce duc la îndeplinire ordinele de sus. Doar câțiva oficiali de rangul 3 și 4 au părăsit țara și sistemul de la începutul războiului. Cei care au rămas nu au de ales, sunt precum echipajul unui submarin în condiții de scufundare. Consolidarea în jurul lui Putin și a sentimentelor anti-Vest, forțate la început, au devenit norma vieții elitelor politice din Rusia.”
În prezent, oficialii ruși se comportă asemenea echipajului unui submarin, fără opțiuni de ieșire. Aceștia sunt complet subordonați liderului rus și dependenți de deciziile sale, iar o schimbare de putere ar crea o prăbușire a întregului sistem.
Scenarii pentru viitorul Rusiei
Petrov avertizează că o eventuală plecare a lui Putin nu va fi urmată de o tranziție ușoară. Putin îmbătrânește, iar chiar dacă își menține o condiție fizică bună, încetul cu încetul, nu mai deține controlul absolut pe care îl avea între 2014 și 2022.
În acea perioadă, putea lua decizii fără a se preocupa de interesele principalelor grupuri din elita politică. Acest declin se observă în special în întârzierea schimbărilor de personal la nivel înalt, care pot dura chiar și un an sau mai mult.
„Nimeni nu îl poate înlocui imediat pe Putin din poziția sa curentă ca țar. Putem presupune că, așa cum a fost în 1953, după moartea lui Putin se va închega un fel de coaliție a elitelor, coaliție în cadrul căreia puterile liderului decedat vor fi împărțite. Va începe o luptă internă pentru putere, o luptă în timpul căreia, în căutarea de susținere în țară și peste hotare, mai multe figuri vor lua măsuri populare. Va începe cumva o nouă ”dezghețare”.” afirmă expertul.
Două scenarii posibile sunt prevăzute: un compromis între elite sau o luptă acerbă pentru putere, cu Ramzan Kadîrov, liderul cecen, având șanse mari să preia controlul datorită puterii sale militare. Ambele variante pot conduce la haos și o instabilitate politică majoră.
Pe termen scurt, regimul lui Putin pare stabil, susținut de resurse financiare și politice suficiente pentru a menține puterea. Totuși, centralizarea puterii și lipsa unor instituții funcționale ar putea destabiliza țara pe termen lung. Sistemul politic actual este extrem de vulnerabil în absența liderului său, iar o criză majoră este inevitabilă dacă Putin se retrage din scenă.
Haos sau autoritarism după Putin?
Viitorul Rusiei post-Putin este greu de prevăzut, însă Petrov sugerează două direcții posibile: un nou autoritarism sau o tranziție lentă spre democrație. Totuși, războiul din Ucraina va afecta puternic orice potențială tranziție democratică, limitând opțiunile pentru Rusia.
Putin a avut mereu rolul de arbitru suprem, reușind să mențină echilibrul între principalele facțiuni ale elitelor politice. În prezent, nu există alte personalități de aceeași anvergură care să-i facă concurență, iar structura politică actuală nu permite apariția unor astfel de figuri.
Fără instituții politice eficiente, plecarea lui Putin ar duce la colapsul întregului sistem și la haos. Elitele sunt captive și complet dependente de el. Ele nu pot conspira împotriva sa, din cauza lipsei de coeziune, a suspiciunilor interne și a controlului strict impus, dar și din teama de o destabilizare masivă.
„Nu sunt alte figuri de aceeași anvergură ca Putin în cadrul clanurilor elitelor și nici nu pot fi, având în vedere actualul design politic al regimului. În absența unor instituții politice eficiente, când Putin va pleca, întregul sistem politic va fi distrus și se va ajunge la o situație de haos.”
Petrov avertizează că, fără o structură politică solidă și fără lideri capabili să îndrume tranziția, Rusia va trece printr-o perioadă de incertitudine și haos după retragerea lui Putin.
Stabilitatea pe termen scurt ascunde vulnerabilități pe termen lung
Pe termen scurt, în următorii doi-trei ani, regimul lui Putin pare solid și bine consolidat. Este un sistem monocentric, în care sancțiunile impuse de Vest au întărit coeziunea elitelor în jurul liderului rus mai mult ca oricând.
Regimul are suficiente resurse și rezerve – politice, financiare și de forță – pentru a menține puterea. Iar rezistența regimului este de asemenea facilitată de simplitatea designului regimului, unde nu este loc pentru instituții amatoare, ci unde sunt substitute legate direct de lider.
De asemenea, această rezistență este susținută de structura simplificată a puterii, care nu lasă loc pentru instituții autonome, ci se bazează exclusiv pe loialitatea directă față de Putin.
Pe termen lung însă, centralizarea excesivă care acum susține regimul ar putea deveni vulnerabilitatea sa principală. Dacă Putin își pierde influența sau se retrage, acest sistem extrem de concentrat riscă să se prăbușească. Este dificil de crezut că actuala structură politică din Rusia va supraviețui după plecarea liderului care a creat-o.
Nu cred că sistemul politic din Rusia în actuala sa formă va supraviețui creatorului său. Un alt lucru este acela că e puțin probabil ca viitorul după Putin să fie mai bun decât prezentul: nu sunt nici instituțiile necesare, nici figuri puternice, nici cultura politică a populației. Cel mai probabil ne putem aștepta la o perioada de haos la început.
Mai mult, este improbabil ca viitorul post-Putin să fie unul mai promițător decât prezentul, în condițiile în care nu există instituții solide, lideri puternici sau o cultură politică matură. Cea mai probabilă evoluție este o perioadă de haos, cu două scenarii posibile: fie reinstaurarea unui nou regim autoritar, fie o tranziție treptată, dar improbabilă, către democrație. În plus, războiul din Ucraina va diminua semnificativ perspectivele pentru o eventuală democratizare.
Despre Nikolai Petrov
Nikolai Petrov, pe lângă activitatea sa la Chatham House, este profesor de științe politice la Universitatea de Economie din Moscova. De-a lungul carierei sale, a fost consultant pentru Carnegie Moscow Center și a predat la prestigiosul Macalaster College din Statele Unite. Între 1994 și 1995, Petrov a deținut funcția de consilier prezidențial și analist la Kremlin, sub președinția lui Boris Elțîn.
La Chatham House, Petrov se concentrează pe analiza procesului decizional din Rusia sub conducerea lui Putin. Cu o expertiză solidă în politica rusă și transformările post-sovietice, el a publicat numeroase studii și analize în întreaga lume.
