La omul sărac, nici boii nu trag. Zicala se potrivește foarte bine economiei românești, care se străduiește să își revină după criza din care, tehnic, a ieșit. În timp ce noi ne chinuim să atragem investitori străini și fonduri europene, cei pe care deja îi avem încep să plece.

Nokia a anunțat că își închide fabrica de la Jucu, județul Cluj. Finlandezii au investit 60 de milioane de euro în 2007 în construcția unității de producție, iar în 2008, în primăvară, au început producția. Practic, la Jucu a fost relocată fabrica din Bochum, Germania. În trei ani, Nokia România a ajuns pe locul secund în topul exportatorilor, după Dacia-Renault, și a ridicat exportul total de telefoane mobile pe primul loc în acest an, cu o valoare totală de 934,4 milioane euro în primele șase luni. Compania a înregistrat, anul trecut, o cifră de afaceri de 1,6 miliarde euro și un profit net de 43 milioane euro, profit în creștere cu 14% față de 2009, când s-a ridicat la 37 milioane euro la venituri de 1,05 miliarde euro. Se poate spune că Nokia și-a amortizat deja investiția inițială de la Jucu și nu pleacă în pierdere de la noi.

Nokia plănuia de mult închiderile

Problemele corporației Nokia nu sunt noi. Compania trece prin schimbări majore în ultimii ani, în principal din cauza strategiei de afaceri eronate. Piața telefoniei mobile s-a modificat substanțial în ultimii cinci ani, după introducerea tehnologiei 3G, care permite un transfer de date rapid. Finlandezii au fost în prima linie în ceea ce privește terminalele inteligente, iar Nokia Communicator era un telefon de aproape 1.000 de euro, prețuit drept cel mai bun din domeniu. Numai că, între timp, s-a lansat iPhone de la Apple. Revoluția pe care Apple a reușit-o cu iPod s-a mutat în telefonia mobilă și a propulsat gigantul american pe primul loc la vânzările de produse de gen. Nișă pe care a intrat repede și Google, cu sistemul de operare Android, care acum echipează cam toate terminalele non-Apple. Inclusiv Microsoft a pierdut bătălia pe acest segment al sistemelor de operare al telefoanelor mobile.

Nokia nu a reușit să se miște la timp. Vânzările erau încă mari și la categoria smartphone, iar profiturile erau susținute de telefoanele destinate doar traficului de voce. Sistemul de operare Symbian s-a transformat într-un dinozaur al sistemelor de operare, în timp ce clienții au început să ceară tot mai mult. În plus, finlandezii nu sunt singura companie care a „pierdut trenul“; nici RIM, providerul Blackberry, nu reușește să mai facă față noilor cerințe și își vede cota de piață diminuată.

Finlandezii și-au ales, în aprilie, o nouă strategie, prin care erau reduse locurile de muncă cu 4.000 și cheltuielile totale cu un miliard de euro. „Trebuie să facem pași dureroși, dar necesari, pentru a alinia forța de muncă și operațiunile cu direcția noastră de evoluție“, a spus Stephen Elop, președinte și CEO al Nokia. Reducerile de personal anunțate acum, un total de 3.500, sunt suplimentare celor din aprilie, iar 2.200 dintre acestea sunt cele de la Jucu. 

Birocrația ne omoară

Pierderile operaționale ale Nokia la nivel mondial din al doilea trimestru al anului s-au ridicat la 487 milioane euro, în condițiile unor vânzări mai mici cu 11%, până la 9,24 miliarde euro. De altfel, ratingul companiei a fost retrogradat de Moody‘s, Fitch și S&P, perspectivele fiind negative. Dar ce pierde România din plecarea Nokia? Și de ce nu s-a știut mai demult, de ce nu au încercat autoritățile să facă ceva pentru a stopa închiderea fabricii? În primul rând, o afacere care nu mai merge și își închide unitățile de producție nu poate fi oprită să facă acest lucru. Dar s-ar fi putut căuta deja investitori care să vină în locul Nokia, să utilizeze spațiile deja create. Este greu de spus că anunțul a venit ca o surpriză totală. „Din punctul meu de vedere, nu este o noutate. Vă pot spune că am avut frecvent discuții cu Guvernul, mai ales după ce s-a vehiculat ca fiind sigură o prelungire a perioadei de criză economică“, a declarat Traian Băsescu, președintele României, care a adăugat că „vă pot spune că am avertizat asupra acestui risc, ca multinaționalele să înceapă să-și reducă activitatea pe teritoriul României“.Potrivit unor surse guvernamentale, oficialii erau la curent cu decizia Nokia. Finlandezii au comandat unor experți internaționali, în urmă cu câteva luni, inclusiv un studiu pentru a vedea dacă fabrica de la Jucu mai trebuie să rămână deschisă sau nu. Dar discuții la nivel înalt referitoare la cine ar putea înlocui Nokia nu au prea fost. 

„Am discutat pe cine și cum vom putea atrage la Jucu și vom face propunerile primului-ministru“, a declarat Ste­lian Samson, director la Centrul Româna pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine. Întrebat dacă există riscul ca și alte investiții străine din România să își închidă porțile, Samson a precizat că nu se va întâmpla acest lucru. „Nu există riscul. În cazul Nokia au fost rațiuni pur economice. Și-au făcut socoteala, apoi au decis“, a precizat oficialul.

Reprezentantul CRPCIS este contrazis de Traian Băsescu, care spune că birocrația autohtonă este o piedică pentru investitori. „Dacă Guvernul nu ia măsuri pentru reducerea birocrației, va trebui să își asume în mod explicit acest lucru. Și să răspundă nu pentru ceea ce au făcut, ci pentru ceea ce nu au făcut“, spune președintele României.

Impact periculos în PIB

„Din punct de vedere economic, plecarea Nokia din ţara noastră are importanţă doar în ceea ce priveşte echilibrul valutar. Atunci când produci telefoane low-end, marginile de profit sunt mici, impozitele sunt mici, veniturile la buget sunt mici. De asemenea, Nokia plătea în ţara noastră salarii mici, iar impactul bugetar nu este foarte spectaculos“, a declarat deputatul Varujan Pambuccian, membru în Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor. Teoretic, Varujan Pambuccian are dreptate. Veniturile la buget nu erau foarte mari, însă impactul asupra PIB poate fi devastator.

PIB-ul de anul trecut a fost de 122 miliarde euro, ceea ce înseamnă că Nokia a contribuit cu 1,3% conform cifrei de afaceri. Anul acesta, impactul asupra PIB nu va fi foarte mare; compania a funcționat din plin în primul semestru al anului, iar producția va fi oprită total abia la sfârșitul anului. Dar anul viitor PIB-ul va fi mai mic cu circa un punct procentual din cauza plecării Nokia.

La exporturi, impactul va fi chiar mai mare. În primele șase luni, exporturile României au însumat 22,03 miliarde euro, dintre care telefoanele mobile au adus 934,4 milioane euro. Exporturile Nokia sunt estimate la 750 milioane din totalul telefoanelor mobile, ceea ce înseamnă o pondere de aproximativ 3,5% în export. Practic, vorbim de circa 1,5 miliarde euro, care nu vor mai intra în țară. Problema va fi serioasă anul viitor, când PIB-ul va trebui ajustat conform noilor coordonate. În curând, adică în șase luni, vom avea și o problemă socială.

Plecarea Nokia nu înseamnă doar concedierea celor 2.200 de angajați, ci și dispariția obiectului muncii pentru personalul adiacent, cel din serviciile externalizate. Conform surselor, numărul total al celor care vor deveni șomeri se ridică la 4.000.

Conform declarațiilor de acum patru ani, statul a cheltuit 30 milioane euro pentru infrastructura fabricii Nokia (care se întinde pe 159 ha). Suma exactă și ajutoarele de stat oferite nu se cunosc, contractul fiind secretizat. În absența detaliilor, este greu de spus și dacă contractul a fost sau nu respectat. Primarul Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a declarat că nu a fost respectat, deoarece Nokia trebuia să stea cel puțin șapte ani.

Paula Vass, consilierul premierului, spune că autoritățile se află în negocieri avansate cu zece investitori strategici din industria componentelor auto, capacitățile Nokia urmând a fi acoperite de unii dintre aceștia. „Guvernul nu poate face nimic pentru a opri plecarea Nokia, decizia lor a fost pur managerială, cauzată de conjunctura internațională a Nokia“, spune Paula Vass.

Probabil, vom cunoaște mai multe amănunte în perioada următoare, până la închiderea ediției neputând afla nimic în plus nici de la reprezentanții Ministerului Economiei. Cert este că soluții pentru atragerea investitorilor străini ar fi trebuit deja găsite, mai ales în conjuctura internațională actuală, în care principala problemă este șomajul.

487 milioane euro este valoarea pierderilor Nokia Corp. din al doilea trimestru al anului, pe fondul scăderii venturilor cu 11%, până la 9,24 miliarde euro

2.200 de persoane vor rămâne fără loc de muncă după plecarea Nokia de la Jucu, dar numărul total al celor care vor ajunge în șomaj este de 4.000, dacă luăm în calcul și serviciile externalizate

Dacă Guvernul nu ia măsuri pentru reducerea birocrației, investitorii vor pleca, iar ei vor trebui să răspundă nu pentru ce au făcut, ci pentru ce nu au făcut.
Traian Băsescu, președintele României