Concedieri voluntare la Dacia cu prime de până la 40.000 de euro și restructurare controlată
Automobile Dacia a inițiat un nou program de plecări voluntare, oferind compensații substanțiale de până la 200.000 de lei (aproximativ 40.000 de euro) angajaților care aleg să părăsească compania „cu acordul părților”. Măsura vine în contextul unui proces de reconfigurare internă, într-o perioadă în care uzinele Dacia înregistrează totodată o creștere solidă a producției și continuă recrutările în anumite departamente.
Potrivit unui document intern citat de publicația locală ziartopdearges.com, pachetul de plecare voluntară este gradat în funcție de vechimea în companie. Sumele variază de la 24.000 de lei (aproximativ 5.000 de euro) pentru salariații cu mai puțin de doi ani în fabrică, până la 200.000 de lei (circa 40.000 de euro) pentru cei cu peste 16 ani de activitate.
Angajații care îndeplinesc criteriile și primesc aprobare pentru plecarea voluntară pot beneficia de compensații:
- până la 2 ani vechime: 24.000 lei (aprox. 5.000 euro)
- între 2 și 4 ani: 60.000 lei (aprox. 12.000 euro)
- între 4 și 8 ani: 110.000 lei (aprox. 22.000 euro)
- între 8 și 12 ani: 130.000 lei (aprox. 26.000 euro)
- între 12 și 16 ani: 160.000 lei (aprox. 32.000 euro)
- peste 16 ani: 200.000 lei (aprox. 40.000 euro)
Selecție strictă, nu pleacă cine vrea
Deși aparent atractiv, programul nu este accesibil automat tuturor angajaților eligibili. Potrivit unor surse din interiorul companiei, consultate de HotNews.ro, cererile sunt atent analizate, iar aprobarea acestora depinde inclusiv de acordul managerilor direcți. În 2024, doar jumătate dintre solicitările depuse au fost acceptate, în ciuda interesului crescut.
Decizia de a restricționa accesul la aceste plecări ține de necesitatea de a menține stabilitatea în anumite zone de producție, în special în contexte în care specializările sau proiectele în desfășurare nu permit ușor redistribuirea forței de muncă.
Automatizarea avansează, dar cu măsură
Dacia se află într-un proces susținut de modernizare, iar automatizarea este un vector important în această transformare. Secția Caroserie a ajuns la un grad de robotizare de 60%, față de 42% acum doi ani, iar în Montaj au fost introduse vehicule autonome care transportă componente între linii.
Totuși, oficialii companiei avertizează că robotizarea are un prag de rentabilitate: investițiile în automatizare sunt evaluate strict din punctul de vedere al eficienței economice.
Dacia și-a mărit numărul de angajați, în timp ce automatizarea a avansat selectiv. Secția Caroserie a atins un grad de robotizare de 60%, comparativ cu 42% în urmă cu doi ani, iar în Montaj au fost introduse vehicule autonome pentru transportul intern de piese.
Cu toate acestea, compania menționează că robotizarea se aplică doar acolo unde este eficientă economic, întrucât echipamentele avansate implică costuri semnificative.
O uzină în plină activitate
Paradoxal, acest program de plecări voluntare vine într-o perioadă de expansiune industrială. Lansarea SUV-ului Bigster, noul vârf de gamă al Dacia, contribuie la creșterea producției. Estimările pentru 2025 indică o apropiere de capacitatea maximă a uzinei de la Mioveni, de 350.000 de unități anual. Anul trecut, producția totală a fost de 309.000 de vehicule.
În paralel, modelele Duster și Sandero continuă să domine piețele europene. Duster a depășit 175.000 de unități vândute în 2024 doar în Europa, în timp ce Sandero a fost cel mai bine vândut automobil pe continent. În primele patru luni ale anului curent, în România s-au înmatriculat aproape 15.000 de Dacii, dintre care peste o treime au fost Duster.
Restructurare planificată, nu declin
Concedierile voluntare nu reflectă o scădere a activității industriale, ci mai degrabă o strategie de echilibrare a forței de muncă în raport cu noile tehnologii, ciclurile proiectelor și ritmul de dezvoltare al uzinei. Dacia continuă să angajeze în paralel cu aceste măsuri de optimizare.
Astfel, în timp ce automatizarea avansează, iar modelele de vârf se multiplică pe linia de producție, Dacia își păstrează o strategie atent calibrată între inovație, resurse umane și profitabilitate.
