Conducătorii auto au obiceiuri diferite legate de alimentarea autoturismului cu combustibil. Diferite sunt şi motivele pentru care preferă unele benzinării în detrimentul altora.
Aproape 50% dintre persoanele adulte din mediul urban, în vârstă de până la 65 de ani, au condus cel puţin o dată un autoturism în ultimele şase luni, reiese dintr-un studiu realizat de Daedalus Consulting la finele anului 2007. În majoritatea cazurilor, este vorba de tineri între 25 şi 34 de ani, bărbaţi, cu venituri şi educaţie peste medie. Cei mai mulţi (85%) au condus autoturismul propriu sau al familiei, în timp ce 17% din şoferi s-au aflat la volanul unei maşini aparţinând firmei la care lucrează. Din acest punct de vedere, se observă prezenţa în trafic a unui număr de autovehicule date spre folosinţă de companii cu 8% mai mare comparativ cu 2003, an în care Daedalus Consulting a realizat un sondaj asemănător. În ceea ce priveşte obiceiurile de alimentare cu combustibil, aproape 70% dintre conducătorii auto trec pe la benzinărie cel puţin o dată pe săptămână. Suma medie plătită la o alimentare este de 74 de lei, însă aproape jumătate din cei intervievaţi alocă acestei operaţiuni mai puţin de 50 de lei. Acest comportament de achiziţie – cantităţi mici cu frecvenţă mare – este specific persoanelor cu putere redusă de cumpărare, nivelul cheltuielilor efectuate la o vizită în benzinărie fiind un indicator al nivelului de trai. În cazul bucureştenilor, suma creşte semnificativ, la 98 de lei, în timp ce locuitorii din Muntenia dispun de un buget mediu de 67 de lei.
Dacă, în 2003, peste 60% dintre şoferi conduceau un autoturism Dacia, incidenţa acestora a scăzut, la sfârşitul anului trecut, la 48%. De regulă, posesorii mărcilor auto străine cheltuiesc mai mult pe combustibil (90 de lei) faţă de cei care au o maşină românească (56 de lei).
Mecanisme de fidelizare
Înnoirea parcului auto a determinat schimbări semnificative legate de alimentarea cu combustibil. Astfel, numărul celor care recurg la benzina cu plumb a scăzut, în perioada de timp menţionată, de la 48% la 12%, în timp ce ponderea celor ce folosesc motorina s-a triplat, ceea ce dovedeşte înclinaţia populaţiei către maşinile mai economice. În Bucureşti, se foloseşte cel mai puţin benzina cu plumb, fapt datorat unei pieţe auto mai dinamice decât în celelalte regiuni ale ţării. În general, şoferii manifestă un grad ridicat de loialitate faţă de benzinăria la care fac plinul; majoritatea alimentează de la aceeaşi firmă (63%), iar 18% recurg în mod constant la un număr limitat de unităţi. Bucureştenii care pot fi incluşi în această categorie preferă Petrom (31,4%), OMV (31,3%), Rompetrol (18,2%), MOL (15,1%) şi Lukoil (4%). La nivel naţional, benzinăria la care se alimentează cel mai des este Petrom (44% dintre şoferi), urmată la o distanţă considerabilă de Rompetrol (19%), OMV (18%), MOL (12%) şi Lukoil (8%). Principalele motive de loialitate ţin de percepţia asupra calităţii produselor benzinăriei, de proximitatea acesteia, de încrederea în companie sau, pur şi simplu, de obişnuinţă. Mai comode, femeile pun mai mare preţ decât bărbaţii pe proximitate şi pe faptul că, la nevoie, primesc ajutor calificat din partea angajaţilor.
„În linii mari, clasamentul motivaţiilor este oarecum asemănător cu cel de acum patru ani“, constată Andra Constantinescu, researcher client service la Daedalus Consulting. „Cu toate acestea, încrederea în companie a surclasat criterii foarte importante, cum ar fi preţurile avantajoase şi obişnuinţa. Acest salt se poate explica, în primul rând, prin investiţiile realizate de marile companii petroliere în campanii de imagine, care au avut un efect pozitiv în rândul clienţilor, consolidând loialitatea acestora. În ultimii ani, focusul s-a schimbat mult, dinspre distribuţie spre marketing, susţinerea brandului oferind o justificare în plus pentru fidelitatea utilizatorilor, mai ales că acum au foarte multe posibilităţi de alegere, benzinăriile fiind larg răspândite“, explică Andra Constantinescu.
Pe lângă aspectele enunţate, faţă de anul 2003, oferta de produse s-a diversificat, iar serviciile cu valoare adăugată şi mecanismele de fidelizare, de tipul cardurilor cu puncte, s-au extins la rândul lor, toţi aceşti factori contribuind, indirect, la percepţia conform căreia staţiile de desfacere a combustibililor vin în întâmpinarea nevoilor clienţilor.
«Încrederea în companie a surclasat criterii considerate esenţiale în urmă cu patru ani.»
Andra Constantinescu, researcher client service, Daedalus Consulting
