'Suntem în principal agricultori şi lucrăm un teren de 1.650 de hectare. Deţinem în acest loc o fermă, iar alte trei în localităţile vecine. În calitate de agricultori producem cereale, pe care în cea mai mare parte le vindem, dar creştem şi animale (vite şi oi) pentru producţia de carne. În fermă avem în jur de 400 de capete de taurine pe care le exportăm, în viu, în Turcia, Grecia şi Italia, pentru că preţurile sunt foarte bune şi 1.000 de ovine din patru rase. Producţia vegetală de pe 1.100 ha din cele 1.650, o scoatem la vânzare. Totodată, ne dedicăm şi producţiei silvice', a spus Norbert Kelo, cel mai mic dintre cei patru fraţi care administrează această afacere de familie.
Acesta a precizat că fondurile europene pe care le-au accesat au fost folosite pentru diversificarea activităţilor, modernizarea fermelor şi achiziţia de clădiri şi utilaje.
Ultimul proiect, în valoare de 900.000 de euro, a vizat construirea unei pensiuni turistice în care proprietarii intenţionau să îşi vândă şi produsele obţinute în fermă. Pentru atragerea turiştilor, în condiţiile în care băncile nu au fost deschise în a acorda societăţii un împrumut pentru construcţia pensiunilor, au fost aduse şi câteva animale exotice: lame, păsări emu şi crapi asiatici, alături de măgăruşi, câini, oi şi vaci.
'Ne-am diversificat activitatea şi am construit un spaţiu ca să vindem din produsele noastre, după care am început construcţia celui de-al doilea. Băncile nu au fost deschise, au văzut aici doar un simplu teren, dar iată că acum avem mulţi oaspeţi care ne calcă pragul. Cred că turismul lipseşte peste tot şi niciunde nu este suficient. Proiectul pentru realizarea celei de-a doua pensiuni a fost în valoare de 900.000 de euro, din care 50% din fonduri europene, 20% a reprezentat avansul, iar 30% îi vom primi eşalonat de la bancă. Împrumutul l-am garantat cu clădirile deţinute în proprietate', a adăugat Norbert Kelo.
Întrebat despre producţia agricolă obţinută în acest an de pe terenurile cultivate, administratorul fermei a afirmat că a întâmpinat probleme din cauza ploilor, similare cu cele ale fermierilor români, condiţiile climatice influenţând calitatea producţiei.
'Grâul arăta foarte bine, dar din momentul în care s-a început recoltarea, de două luni şi până în prezent, am avut doar o singură zi fără ploaie. Cei care au reuşit să recolteze înainte de începerea ploilor au avut o recoltă bună pentru panificaţie, însă după începerea ploilor recolta a fost de o calitate tot mai slabă. Noi am cules la grâu 5 tone la hectar şi 4,5 tone la hectar la secară. Porumbul nu l-am cules încă, dar deocamdată arată foarte bine', a arătat Kelo, subliniind că pentru cele 1.100 ha cultivate cu grâu, porumb şi alte culturi agricole primeşte subvenţii europene pe suprafaţă de 190 de euro/ha.
În ceea ce priveşte preţul grâului, proprietarul fermei slovace a menţionat că acesta depinde de momentul în care s-a încheiat contractul. 'În momentul de faţă, preţul este unul foarte scăzut, dar cu o lună înainte de începerea recoltării a fost în jurul valorii de 145 de euro/tonă. Grâul furajer folosit pentru hrana animalelor s-a vândut la un preţ de 110 euro pe tonă', a mai adăugat fermierul slovac.
Acesta s-a arătat interesat de terenurile agricole din România şi de modalitatea de achiziţionare a acestora, suma de 2.000 euro pe hectar vehiculată pentru unele zone din România fiind considerată atractivă pentru fermierul Norbert Kelo. AGERPRES
