PNL, mesaj pentru mediul de afaceri din România: Susţinem în continuare aceste măsuri care au funcţionat

Sursă: INQUAM Photos, Ilona Andrei

Mediul de afaceri din România este îngrijorat de ideile vehiculate în spaţiul public privind eventualele modificări aduse cadrului fiscal din ţara noastră. Cum a reacţionat Partidul Naţional Liberal la apelul transmis de principalele asociaţii ale investitorilor români şi străini?

După mesajul transmis vineri, 24 iunie, de către mediul de afaceri din România, Partidul Naţional Liberal a reacţionat imediat.

PNL, răspuns la scrisoarea deschisă a mediului de afaceri din România: Susţinem aceste măsuri şi mai departe

Prin vocea purtătorului de cuvânt al formaţiunii politice, Ionuţ Stroe, liberalii au transmis că PNL a susţinut fără dubii exact măsurile pentru care insistă şi organizaţiile care au semnat respectiva scrisoare deschisă, pentru că acele măsuri „au funcţionat” şi „oferă o perspectivă pozitivă pentru economie”.

„Păstraţi cota unică care a adus prosperitate. Nu introduceţi taxe noi care ar descuraja noi investiţii. Menţineţi sistemul fiscal predictibil. Nu o spunem doar noi, liberalii, ci şi companiile.

Mesajele sunt simple şi vin de la investitorii străini şi de la tot mediul de afaceri. E unanimitate. Scrisoarea lor publică conţine semnăturile aproape tuturor marilor asociaţii de investitori, români şi străini. (…)

PNL a sprijinit fără dubii exact aceste măsuri pentru că ele au funcţionat şi le vom susţine şi mai departe pentru că oferă o perspectivă pozitivă pentru economie.

Apreciem susţinerea care vine dinspre marii investitori străini şi români pentru ideile şi măsurile economice promovate constant de PNL”, a declarat, vineri, Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL.

Mediul de afaceri din România cere autorităţilor să încurajeze economia şi să nu se îndrepte spre formule fiscale care inhibă iniţiatiava, a mai afirmat liberalul.

„Şi le dau dreptate sută la sută, pentru că ei sunt cei care creează locuri de muncă, cei la care ne uităm când vorbim de dezvoltare”, a adăugat Ionuț Stroe.

Cu ce recomandări a venit mediul de afaceri din România privind direcţiile în care ar trebui să se îndrepte măsurile fiscale?

Menținerea unei cote unice de impozitare – un sistem de impozitare simplu și esențial pentru creșterea economică, care a adus prosperitate, a generat locuri de muncă, a încurajat formarea unei clase de mijloc în România și care, totodată, reprezintă unul dintre principalele avantaje competitive ale României.

Reducerea reală a evaziunii fiscale, inclusiv a deficitului de încasare TVA, precum și reducerea cheltuielilor statului. Un instrument fundamental pentru îndeplinirea acestui scop rămâne digitalizarea ANAF.

Creșterea colectării taxelor și combaterea evaziunii fiscale, prin sancțiuni mai aspre și controale în zonele unde sunt identificate probleme.

Reevaluarea cadrului în care sunt utilizate microîntreprinderile și PFA-urile în România. Acestea sunt forme de organizare benefice și binevenite atât timp cât au un scop bine-definit prin lege și sunt folosite cu bună-credință, de o manieră real antreprenorială, nu pentru a masca forme de angajare.

Reașezarea sistemului fiscal astfel încât să stimuleze munca, să scoată la suprafață munca la negru și la gri, să reducă exodul de angajați și să readucă românii din străinătate acasă. Acest deziderat poate fi atins prin plafonarea contribuțiilor sociale de sănătate și pensii la un număr rezonabil de salarii medii pe economie.

Identificarea sectoarelor cheie pe care guvernul vrea să le stimuleze, ținând cont de interesul României și perspectiva pe termen mediu și lung. Stimularea exportului de bunuri și servicii cu valoare mare adăugată poate ajuta la reducerea deficitului comercial.

Scrisoarea deschisă a fost semnată de către Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Camera de Comerț Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Confederația Patronală CONCORDIA, Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Romanian Business Leaders (RBL), Camera de Comerț Olandeză Română (NRCC), Camera de Comerț Româno-Britanică (BRCC), Camera de Comerț Bilaterala Eleno-Română (HRCC), Camera de Comerț pentru Belgia, Luxemburg, România şi Moldova (BEROCC).