Ieri s-a desfășurat în Parlament votul moțiunii de cenzură și așa cum se aștepta cam toată lumea, aroganța primului ministru Cîțu și a ,,echipei câștigătoare” a fost răsplătită de către alianța de conjunctură PSD + AUR + USR cu demiterea Guvernului, la un scor care ne scutește de orice comentariu, adică 281 față de doar 234 necesare.

În primul rând ceea ce s-a întâmplat a arătat lipsa de maturitate politică a premierului și a celor care l-au consiliat (mai puțin cei care și-au scuipat în sân și au dorit acest rezultat), care exact ca la jocurile de poker, au jucat la cacealma și se pare la cererea președintelui Iohannis, mergând pe ideea că nu este posibil ca un partid politic să iasă de la ciolan pentru a-și apăra principiile sau demnitarii (nu vorbim acum de calitatea acestora).

Doar că de data asta, după foarte mult timp, acest lucru s-a întâmplat, iar USR a refuzat să accepte la nesfârșit aroganța de boier pe propria feudă a domnului Cîțu, care a fost invocată de useriști în toate ieșirile publice ale acestora și aceștia au venit cu o mișcare politică surpriză prin decizia de a susține o moțiune de cenzură, acțiune care a forțat toate partidele parlamentare să-i accepte jocul, cu o singură excepție, respectiv AUR, acesta fiind singurul partid care a avut posibilitatea de a alege și accepta această propunere fără a avea vreo obligație sau constrângere politică.

PNL a închis toate ușile de negociere

De ce spun asta? PNL după ce a mers pe o atitudine de forță în negocierile cu USR, a ajuns în final în situația extremă să se lege politic de persoana ex premierului Cîțu, ca ultimă redută de rezistență politică, pe care au ,,jurat” să o apere până la sacrificiu, dar fără să țină cont că acesta este declarat persoană declarată non grata de toate partidele din opoziție plus USR. Mai mult, liberalii au închis și toate ușile de negociere odată cu adoptarea poziției oficiale prin care au declarat și decis în forurile partidului că domnul Cîțu ,,nu este de lăsat” aspect cu care ceilalți actori politici (mai puțin UDMR) nu au fost de acord.

Din păcate voit sau nu, rămâne de văzut, inclusiv președintele Iohannis a mers pe această variantă de susținere necondiționată a domnului Cîțu, doar că viitorul va arăta dacă nu cumva asta s-a dorit de către domnia sa, adică eliminarea la pachet atât a fostului președinte PNL în persoana domnului Orban dar și a noului președinte (pentru cât timp oare) Cîțu, ambii posibil să fi picat în dizgrație, primul din motive încă neidentificate după spusele domniei sale, iar al doilea poate în urma trecutului prea tumultuos și plus că poate ultima perioadă a arătat că este riscant pentru palatul Cotroceni a se crede că domnul Cîțu chiar este controlabil așa cum s-ar dori.

Se va reface coaliția cu USR?

Dacă ipoteza este corectă, în scurt timp se va reface coaliția, iar decidenții jocurilor politice viitoare, vor fi duetul format din președintele Iohannis și președintele USR, domnul Cioloș, care vor fi acompaniați din linia a doua când va fi nevoie de mai multe voci, de domnul Hunor și poate domnul Rareș Bogdan ca prelungire a umbrei Cotroceniului în partid, dar asta după ce i se va schimba CD-ul cu mesajele de susținere necondiționată a fostului pe toate planurile, domnul Florin Cîțu

Nu este lipsită de importanță probabilitatea ca dinspre vestul Europei să fi venit o boare de mesaj la Cotroceni, că urmașul lui Burebista și Decebal pe plaiurile mioritice ar trebui să fie uns Dacian Cioloș, după expirarea mandatelor fade al actualului președinte, mai ales că Germania este în căutarea unui nou lider, iar Franța cel puțin pentru moment rămâne motorul politic al Europei unite, cel puțin declarativ, iar noi s-ar putea să ne dotăm cu ceva nave și submarine de fabricație franceză.

Marea întrebare în ceea ce îl privește pe Florin Cîțu

Dar se impune și mențiunea că dacă se va lua decizia de sacrificare a președintelui PNL, domnul Cîțu, atunci va fi de urmărit modul de schimbare al discursurilor celor din echipa câștigătoare și cum toți subit își vor aduce acum aminte, de păcatele mai vechi sau mai noi ale acestuia, în timp ce vor aspira la grațiile altui prezidențiabil de partid.

Numai că sacrificarea ex premierului Cîțu va fi necesară doar dacă nu există vreun dulap prăfuit pe undeva, unde ar putea exista un ,,schelet uitat” al actualului președinte al USR, domnul Dacian Cioloș, mai ales din perioada de coabitare cu președintele Iohannis, când a ocupat funcția de premier.

Pe de altă parte PSD s-a văzut în situația de a accepta vrând-nevrând moțiunea și au reușit pentru imagine doar să o blocheze pe cea a tandemului AUR – USR și au venit cu propria versiune, unde a existat și speranța unora că o să îi sperie pe useriști în a o vota, dar surpriză, acest lucru nu s-a întâmplat.

Vin vremuri grele pentru PSD

Doar că sub aparentă liniște a câștigării moțiunii, vin vremuri grele pentru PSD, deoarece anticipatele nu sunt chiar la îndemână, mai ales fără binecuvântarea prezidențială. În plus nu cred că acest partid cu experiență politică (poate chiar prea multă) își imaginează că palatul Cotroceni va accepta anticipatele în cel mai prost moment pentru PNL, iar în acest caz rămân doar două variante, refacerea coaliției de dreapta ca fiind cea mai probabilă ipoteză, sau varianta sinucigașă de guvern minoritar, dar tot fără ex premierul Cîțu, așa cum clamează PSD peste tot.

Asta în condițiile în care politic PSD nu își permite în acest moment un guvern de largă coaliție, nu că nu ar fi necesar, dar este aducător de probleme electorale, ceea ce nu este de dorit acum, când partidul crește ca Făt Frumos în sondaje.

O altă problemă a PSD poate fi că în condițiile destul de improbabile ale alegerilor anticipate, va apare o decuplare a alegerilor de cele locale și prezidențiale, ceea ce poate fi o problemă pentru ambițiile unora dintre lideri centrali cu ambiții diferite, dar și printre liderii locali, în condițiile în care problemele economice sunt dificile și nu sunt ușor de depășit, la care se adaugă și lipsa unor lideri politici de anvergură pentru PSD, care să aibă forța să impună partidul în fața așteptărilor societății românești.

Ce urmează pentru AUR și UDMR

AUR din poziția confortabilă de ,,partid nefrecventabil”, o viziune a multor politicieni de tinichea, a tras din toate pozițiile și fără emoții și-a impus propriul discurs, marcând puncte importante în percepția electorală și care se vor vedea cu proxima ocazie, dacă și numai dacă nu vor face vreo gafă impardonabilă.

Cred personal că foarte multe partide repetă prostia unor etichetări de partid, considerând că unele dintre acestea sunt nefrecventabile, declarații care nu sunt benefice și care sunt lipsite de multe ori de substanță, așa cum ar fi afirmațiile  frecvente de partide  neocomuniste sau neomarxiști, la adresa unor  politicieni care sunt și plini de bani, dar nici nu au auzit de Marx vreodată în viața lor.

La rândul său UDMR așteaptă deznodământul, dar situația nu este chiar simplă, fiindcă negocierile obișnuite de interese de grup s-ar putea să fie mult mai greu de purtat cu USR, dacă acesta va deveni cel mai important partid al unei eventuale noi coaliții în dauna PNL. Situația nu sună bine, iar problema anticipării unei soluții nu este la îndemână.

Soluția politică la ieșirea din criză: sacrificarea politică a lui Cîțu

Cert este ca la acest moment, soluția politică la ieșirea din criză, chiar dacă pare dificilă, ar fi sacrificarea politică a ex-premierului Cîțu, căruia i se poate acorda în compensație o funcție de conducere a unei camere a Parlamentului în așteptarea unui mandat mult visat la BNR, asta în condițiile în care speranța de prezidențiabil dispare pe măsură ce trec orele.

Totuși cei din PNL pot avea o consolare pe termen scurt, dacă vor forța USR să renunțe la o parte din portofoliile bănoase, asta în condițiile în care aceștia din urmă au susținut sus și tare că pot negocia orice, dacă se schimbă premierul, iar această declarație va trebui onorată într-o anumită măsură.

Președintele Iohannis se pare că poate să își salveze imaginea de lider, doar apucând de același băț cu liderul USR, Dacian Cioloș, o situație inconfortabilă, mai ales dacă aceasta vine susținută și extern, fiindcă spațiul de manevră al îndepărta ulterior pe acesta prin metode specifice dâmbovițene vor fi dificil de aplicat. Iar astfel cred că vom asista cât de curând la o înfrățire până când moartea politică îi va despărți, pe lideri USR cu cei ai PNL.

Cine sunt câștigătorii de etapă

Cert la acest moment, câștigătorii de etapă sunt cei din USR și AUR, primii prin intransigență care le poate aduce poziția de partid principal al unei probabile viitoare coaliții și AUR ca o perspectivă, care poate fi decisivă în orice configurație a unui Parlament viitor, iar în plus dacă vor reuși să aducă în prim plan și un lider carismatic, pe lângă renunțarea la anumite mesaje care blochează dezvoltarea bazinului electoral, le poate aduce un avantaj electoral substanțial care se poate duce până la un procent probabil de aproximativ 20%, ceea ce va cântări foarte mult.

Iar PNL părăsit de toată lumea se va duce pe drumul penitenței politice sperând să nu aibă soarta PNT-CD și va rumega adevărurile spuse după ,,schimbare” de către Ludovic Orban, care afirma sincer că nu înțelege de ce a procedat președintele Iohannis așa, iar sincer să fiu nici noi cei de pe margine nu pricepem, adică a dus partidul într-o fundătură greu de scos și cu mult efort. Dar cine o va face?