Economistul-şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, este de părere că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este cel mai bun program pe care l-a avut România. Care este motivul?
Valentin Lazea, economist-şef la Banca Naţională a României, a menționat că cel mai bun program de ţară pe care îl are România este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
„La ce putem în mod realist spera vizavi de programul de ţară? Cel mai bun program de ţară pe care îl avem este PNRR-ul, că ne place, că nu ne place (…) ăla este, ăla îl avem, e cu bani, e stabilit, e cea mai bună ocazie să îl implementăm”, a declarat Valentin Lazea.
Ce criterii trebuie să îndeplinească PNRR?
Expertul a mai spus ce criterii trebuie să îndeplinească un plan de țară.
„Să aibă în vedere toţi cei trei factori care contribuie la PIB-ul potenţial, respectiv capital, forţă de muncă, productivitate. Să fie bugetate corespunzător toate măsurile cuprinse în acea strategie. Să nu afecteze echilibrele macroeconomice fiscal şi monetar odată cu implementarea măsurilor.
Să presupună o îmbinare a celor trei politici: fiscală, monetară, de reforme structurale. Să depăşească orizontul termenului scurt, mergând spre termen mediu şi lung – şi să implice un efort coordonat al tuturor ministerelor şi agenţiilor statului, cu iniţiativele sectorului privat.”, a mai spus economistul.
Motivul pentru care celelalte programe au eșuat
De asemenea, Valentin Lazea a vorbit despre cauzele evidente pentru care au eşuat programele de ţară elaborate până în prezent.
„De ce au eşuat, cel puţin cele pe care le ştiu eu, programele de ţară elaborate de autorităţile române? Prima este cea pe care aţi spus-o deja, măsuri nebugetate.
De fapt, în 2016, Banca Mondială a descoperit 365 de programe elaborate de autorităţile române, zăcând prin diverse sertare, din care circa două treimi nu aveau prevăzut niciun buget. Deci, aşa se fac la noi planurile de ţară. Dar, există şi cealaltă treime, o sută şi ceva de programe, care aveau buget.
Un al doilea motiv este contextul electoral cvasi-permanent. Dau exemplul strategiei acesteia, România competitivă, elaborat în anul 2016, sub egida Guvernului şi Academiei Române, deci nu era făcută de un grup de oameni binevoitori sau aşa mai departe, sub egida Guvernului şi Academiei Române, cu măsuri clar identificate şi bugetate, dar rapid abandonată din cauza contextului electoral al acelui an”, a mai spus Valentin Lazea.
„Desconsiderarea stimulentelor non-materiale”
Mai mult, oficialul BNR a menţionat „desconsiderarea stimulentelor non-materiale”, referindu-se la al treilea motiv.
„Deci, dacă un proiect nu vine cu punguţa de bani ataşată în spatele lui, nu este interesant. Nimeni nu se gândeşte că, făcându-şi treaba bine şi nu pentru bani, face o economie de timp şi de nervi pentru sine şi pentru toţi concetăţenii săi.
Şi, al patrulea motiv, viziunea prevalentă pe termen scurt şi foarte scurt, în sensul că, întotdeauna, dintr-un plan de ţară se iau şi se execută primele măsurile cele mai uşoare şi cele mai populare şi cele mai uşor de făcut – ‘cherry picking’, cum zic englezii, deci culegi cireşele care stau cel mai aproape de pământ, iar cele mai grele şi mai cu efect pe termen lung sunt lăsate pentru mai târziu”, a declarat Valentin Lazea.