Prima observație ar fi că banii alocați României sunt clar individualizați în bugetul total al acestui program comunitar și nu depind de performanța noastră în raport cu alte țări, ci doar cu noi înșine, ceea ce de multe ori se pare a fi foarte dificil de îndeplinit, deoarece ADN-ul nostru ca națiune conține și o genă de autodistrugere căpătată în timp, prin munca și perseverența acestui popor din ultimii 30 de ani post revoluționari, ,,calitate” care a reușit și reușește din ce în ce mai bine să scoată în față politicieni de mucava, cu experiență și viziune care tinde spre zero, dar care odată cu scaunele de demnitar devin sclipitori în ipocrizie, minciună, dezinteres și incompetență.

România din punct de vedere agricol vine după un an extrem de dureros pentru fermieri, în care seceta a produs răni adânci și probleme serioase în sistemul agricol, mai ales pentru cei care înțeleg să facă această activitate în mod serios, investind și dezvoltând aceste activități care stau la baza nivelului de viață al unei societăți și ne dau posibilitatea nouă ca oameni de a gândi, dar din păcate în cazul politicienilor dâmbovițeni gândirea este din ce în ce mai proastă. Facultatea de a gândi este destul de dificil a se manifesta pe ,,stomacul gol” și este de-a dreptul imposibilă în cazul în care se coroborează acest lucru cu prostia politicianistă, din ce în ce mai frecventă în mediul politic românesc, unde concertul la ,,tigvă goală in re minor” este cel mai ascultat.

Revenind la PNRR, s-a reușit performanța greu de repetat de a se îngropa posibilitatea de finanțare a programului de reabilitare a sistemului de irigații românesc, unde principala problemă, în opinia mea, înaintea incompetenței de a se realiza un proiect în raport cu cerințele stabilite de Comisia Europeană, a fost și este lupta pentru putere declanșată în cadrul a principalelor două partide de guvernământ, respectiv PNL și USR-PLUS care au dus la actuala situație.

Spun asta, deoarece se pare că actualul ministru al agriculturii, care oricum este departe de a avea o performanță măcar de minimă decență și în plus a fost și este contestat de către colegii de filială și nu numai, în frunte cu primarul Clujului, dl Boc și de către președintele CJ Cluj, dl Tișe. De aici și o primă problemă legată de faptul că cel puțin dl Boc este un fervent susținător pentru funcția de președinte a PNL, al actualului prim ministru, dl Câțu, în timp ce dl Oros este asimilat a face parte din gruparea Orban, deci nu prea avem cum să sperăm la o susținere din partea actualului prim ministru pentru agricultură.

O altă problemă a ministrului agriculturii, dl Oros, este că a reușit să provoace și mânia aliaților de la USR – PLUS prin faptul că le-a trecut pe linie mai mult moartă, secretarul de stat, în persoana domnului Cățean, ceea ce a provocat nemulțumiri inclusiv publice ale user-iștilor.

Nu trebuie neglijat nici contextul politic actual în care personal cred că la acest moment în PNL, primul ministru Câțu încearcă să acrediteze ideea susținerii prezidențiale care poate fi ceva de genul unui act de iluzionism de genul azi este, mâine mai vedem, iar acest din urmă lucru poate să se manifeste la un anumit moment. Asta mai ales în cazul în care domnul Orban ar reuși coagularea unei majorități interne, care în viitor îi poate da președintelui Iohannis imaginea de coșmar a unui partid scăpat de sub control și care îi poate face ultimii 3 ani de mandat extrem de dificili și mai mult, poate duce la o izolare politică greu de acceptat.

În același timp și domnul Barna își caută aliați, inclusiv în afara partidului, în înfruntarea cu domnul Cioloș (care apropo nu putea să ajute pe această temă a PNRR ca fost comisar pe agricultură?) și nu trebuie exclusă varianta că primul ministru Câțu l-a ajutat prin eliminarea unui pion important al grupării adverse în persoana fostului ministru Voiculescu, iar ,,hârjoneala” de salon a fost doar o mascaradă ieftină pentru privitorii de TV.

Astfel se pare că agricultura a avut nenorocul prin care ministrul care o păstorește nu este dintre cei ,,buni” azi, adică nu este din tabăra primului ministru și plus că din păcate nu îl ajută nici experiența managerială sau politică, care i-ar fi permis o altă gestionare a situației. La toate aceste lucruri se adaugă și faptul că domnia sa a strigat de atâtea ori ,,lupul” în mod greșit (adică a mințit de atâtea ori) , încât acum și dacă este sau ar fi fost adevărat, nu îl mai crede multă lume.

De aceea revenind la PNRR-ul nostru, eu nu aș exclude varianta, că ,,picarea la examen” a proiectului de finanțare a sistemului de irigații să fie datorat acestor lupte mărunte pentru puterea de a conduce respectivele partide, iar acest lucru se poate interpreta și prin modul cum au decurs lucrurile. 

Anul trecut ministrul Oros anunța cu surle și trâmbițe intenția de a accesa 6 mld de euro pentru reabilitarea irigațiilor, într-o manevra de domolire a furiei fermierilor ca urmare a lipsei de ajutor guvernamental după o secetă cumplită și care a fost gândită într-un plan mai larg pentru a permite liberalilor trecerea cu bine a alegerilor și astfel în prima fază au acceptat și acordat despăgubirile pentru culturile de cereale păioase și rapiță, iar pentru cele de porumb și floarea soarelui au oferit doar promisiuni, la fel ca și în cazul irigațiilor, iar persoana sacrificată pentru a-și asuma acest rol al ,,mincinosului” fost ministrul Oros, iar acest sacrificiu cred că este singurul argument care îl mai ține în funcție la acest moment, fiindcă altfel nu ar avea ce să îl recomande.

Acum în cazul PNRR în prima fază propunerea privind irigațiile a fost inclusă în proiectul depus, dar Comisia Europeană ne-a trimis la plimbare cu proiect cu tot, deoarece nu respecta cerințele impuse prin fișa de drum a programului. 

Astfel existența proiectului privind irigațiile în primă fază este confirmată inclusiv de vicepremierul Barna și de președintele Iohannis, care arătau imediat după anunțul Comisiei că – ,,România nu va beneficia de fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru sistemul de irigații, a declarat vicepremierul Dan Barna. Acesta a precizat că ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a prezentat la Bruxelles proiectul PNRR, însă Comisia Europeană a solicitat modificarea acestuia. De asemenea, componenta de infrastructură este încă în analiză. Președintele Klaus Iohannis a precizat că au fost „de așteptat” aceste dificultăți pentru că planul de redresare este un instrument nou al Uniunii Europene. „Vom fi pregătiți pentru acest plan național și vom îmbunătăți proiectele ca să fie acceptate”, a spus președintele.(Digi TV 22.04.2021)

Legat de acest moment domnul Barna a detaliat cu aceeași ocazie situația și a arătat clar cum am fost refuzați politicos de către oficialii comunitari arătând că „În cadrul discuțiilor și negocierilor avute în cadrul coaliției cu cei trei parteneri, am căzut de acord asupra unei forme de propuneri a PNRR cu care colegul nostru Cristian Ghinea a fost la Bruxelles, a discutat acolo cu oficialii europeni, cu comisarii pe acest subiect. Unele dintre teme au fost acceptate. Despre alte teme, Comisia Europeană a spus: ‘Cred că vă sunt necesare, dar nu vă dăm bani din PNRR pentru asta’. Noi avem trei miliarde pentru irigații. Au zis că nu este o reformă care ajută la reziliență după COVID, pentru că acest instrument la nivel european a fost gândit ca statele să se repună pe picioare după criza COVID și unele teme sunt acceptate, alte teme… Nu e vorba că nu ne dau bani deloc. La unele au zis că e alocarea prea mare și sunt dispuși să dea sume mai mici

Așa cum se observă în declarația anterioară, domnul Barna vorbește de o ședință a coaliției care a aprobat aceea primă variantă și la mandatat pe ministrul Ghinea să plece pentru a negocia această propunere de program.

Totuși imediat după primirea refuzului la prima variantă, au loc mai multe momente, dintre care primul este organizarea unei ședințe de Guvern, urmate de o întâlnire la palatul Cotroceni sub conducerea domnului președinte Iohannis și unde se reorganizează domeniile prioritare din cadrul programului și cu această ocazie s-a consfințit se pare și renunțarea la proiectul privind irigațiile. 

În acele zile, are loc la sediul liberalilor o ședință la care primul ministru Câțu nu participă și unde domnul Orban ca președinte al PNL, înfierează modul de acțiune al ministrului Ghinea spunând că Ministrul Fondurilor Europene a plecat să discute cu oficialii europeni despre PNRR fără să se consulte cu miniștrii PNL. Nu a știut detaliile tehnice din fiecare proiect, nu a putut să dea explicațiile necesare pentru a obține banii europeni. De aceea, ni s-a cerut să refacem PNRR. Ghinea a plecat de capul lui”, potrivit surselor citate de postul Europa Liberă (26.04.2021).

Mai mult la aceea ședință se susține de către sursele citate că „Printre cei care au vorbit despre problemele cu PNRR a fost și ministrul Agriculturii. România nu primește banii doriți pentru irigații, iar ministrul se angajase deja în fața fermierilor că se vor construi anumite porțiuni pentru irigații cu acești bani. În proiect apăreau și fonduri pentru Canalul Siret-Bărăgan”, au subliniat surse din PNL pentru Europa Liberă.

La prima vedere se pare că gruparea care îl susține pe domnul Orban, încearcă să își disculpe unul dintre membrii, respectiv ministrul Oros și se indică noua țintă în persoana ministrului Ghinea, mai mult încercând prin această atitudine să acrediteze ideea că nu s-a discutat programul în cadrul coaliției, lucru contrazis de domnii Barna și Hunor prin declarații publice și confirmate inclusiv de primul ministru Câțu.

Un alt moment este și intervenția ulterioară a ministrului Oros care încearcă să continue să inducă opinia publică în eroare cum că ar mai fi șanse pentru programul de reabilitare al irigațiilor, arătând că „nu e totul pierdut. Chiar azi (marți 05.06.2021) am mai avut o întâlnire cu Comisia, urmează sa mai avem astfel de întâlniri tehnice unde sa aducem precizări si sa demonstrăm ca ceea ce vrem noi sa facem nu dăunează semnificativ. Vom îndeplini si acel criteriu legat de mediu. Am încercat si azi sa explic ca există studii in ultimii ani care arată că zona de sud-est a tării noastre este într-un proces de deșertificare intens, ca rezervele de apa din sol au scăzut semnificativ in ultimii 40 de ani si ca trebuie făcut ceva, fiecare țară din zonă trebuie sa aibă o strategie de gestionare a apei” ( B1 TV (05.06.2021)

În final s-a trimis ultima formă a proiectului de PNRR și unde domnul Ghinea arăta că ”Din ce am trimis, din cea de-a doua propunere de 29 de miliarde (de euro – n.r.), Comisia nu a respins nimic. Au fost doar reticențele pe care le știți, la irigații – în momentul acesta nu le avem incluse – încă se mai duc discuții. Dacă se schimbă ceva, eu le includ. (Agrointeligenta – 13 mai 2021).

Condițiile care trebuiau și trebuies îndeplinite de toate propunerile de programe în cadrul PNRR sunt arătate de Comisie într-un răspuns adresat jurnaliștilor de la Profitul Agricol și unde se spune că –Comisia evaluează în prezent planul de redresare și reziliență al României. Statelor membre le revine sarcina de a propune diferitele reforme și investiții pe care doresc să le întreprindă, în conformitate cu cerințele regulamentului privind facilitatea de redresare și reziliență (RRF). Menționăm că statele membre trebuie, de asemenea, să demonstreze că toate măsurile propuse sunt conforme cu principiul de a nu face rău semnificativ (DNSH).”, adică dacă doream un program pentru irigații, acela trebuia să respecte anumite reguli și cerințe care  nu am fost capabili nici tehnic și nici politic să le îndeplinim.

Moment de cădere a cortinei peste această parodie politică de prost gust și lipsită de viziune economică și strategică și care cred că confirmă posibilul scenariu prin care acest program a fost sacrificat datorită apartenenței ministrului Oros la o anumită grupare din PNL.

Totuși nu se putea că ministrul Oros să nu-și mai dea încă odată în petic și să iasă din nou la rampă cu o nouă minciună inutilă și să susțină -„Cu siguranță în următorii ani, proiectul va fi finanțat din alte surse, pentru că este necesar, este vital și dacă în PNRR Comisia a decis că nu poate finanța, cu siguranță de la bugetul de stat va trebui să alocăm bani, sume serioase, în așa fel încât într-un ritm mai alert decât s-a făcut până acum să avem o strategie de gestionare a apei cât mai inteligentă și cât mai utilă nouă” (National 04.06.2021), adică tot Comisia este de vină că nu s-a aprobat programul, ca și cum acesta s-ar fi regăsit în ultima formă a PNRR-ului depus, lucru care am arătat că nu era adevărat.

Un ultim argument ar fi faptul că așa cum arată europarlamentarul Sigfried Mureşan  ,,că PNRR este, în mod oficial, un contract între Comisia Europeană și Guvernul României, iar elaborarea acestuia a presupus consultarea autorităților locale și județene” – (G4Media 26 mai 2021), adică prin acest lucru se înțelege că în acest demers primul ministru Câțu nu își sprijină propriul ministru Oros, deoarece acest PNRR este doar prezentat de ministrul Ghinea dar este aprobat de către Guvern prin semnătura șefului său. De aceea dacă ar fi existat o relație de comunicare și de interese politice între cei doi, poate ar fi fost o șansă, așa avem ghinion, care în agricultura este de prea mult timp, iar așa programul de reabilitare al irigațiilor a fost îngropat. Oare cine or fi groparii?