Eurodeputații Siegfried Mureșan și Dragoș Pâslaru au anunțat că PNRR-ul românesc va fi suplimentat cu 1,4 miliarde de euro în contextul crizei actuale. Fondurile vor fi alocate investițiilor în sectorul energetic.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va fi suplimentat cu 1,4 miliarde de euro, au afirmat eurodeputații Siegfried Mureşan (PNL) şi Dragoş Pâslaru (REPER). Fondurile vor fi distribuite pentru investiții în energie, în contextul crizei actuale.
Fondurile vor fi distribuite prin acelaşi mecanism ca şi PNRR
Declaraţiile cu privire la suplinirea PNRR au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu presa din România care a avut loc la Bruxelles. „Fiecare stat membru propune Comisiei Europene propriul mini-PNRR şi investiţiile pentru care vrea să aloce aceşti bani”, a spus Siegfried Mureşan. Eurodeputatul a sugerat că este vorba despre o alocare suplimentară de 1,4 miliarde de euro pentru România, prin componenta RePowerEU care aparţine de mecanismul european de redresare şi rezilienţă în contextul crizei actuale.
Fondurile vor fi distribuite prin acelaşi mecanism ca şi PNRR. Partea de investiţii şi reforme, care ţine de PNRR, poate suferi modificări, însă numai în zona de investiţii din energie. De asemenea, europarlamentarii vor să propună ca fondurile europene pentru coeziune, fondurile europene clasice, să poată fi realocate pentru investiţii în sistemul energetic. România riscă să ajungă la 9-12 miliarde de euro – bani neangajaţi din exerciţiul financiar 2014-2020. De asemenea, proiectul trebuie să treacă de Consiliul UE pentru a putea fi pus în practică.
Peste 1 milion de locuitori din România ar putea beneficia de investiţii europene pentru eficienţă energetică
„Nu ar trebui că cele 5-6 mld. recuperate să fie puse doar în proiecte mari, ci ar fi o investiţie majoră în nivelul de trăi din România. Nu sunt împotriva unor măsuri de a creşte capacitatea de producţie pe termen lung”, a evidențiat Dragoş Pâslaru.
Potrivit eurodeputatului, peste 1 milion de locuitori din România ar putea beneficia de investiţii europene pentru eficienţă energetică, cum ar fi panouri solare sau izolarea termică a locuinţei. Însă, în acest context se pune întrebarea: Care sunt însă şansele ca România să reușească să atragă aceste fonduri, în contextul în care în 9 ani din cei 10 alocaţi a reuşit să absoarbă circa jumătate din fondurile structurale?
Așadar, este vorba de mecanismul de atragere a fondurilor, care va fi mult mai simplu, a explicat Pâslaru, care a afirmat că birocraţia de atragere a fondurilor va fi simplificată la cote maxime. Decizia trebuie aprobată de către Consiliul UE, în dialog cu Parlamentul European şi cu Comisia Europeană.