Un crater imens care crește în fiecare an cu zeci de metri
Datorită rarității acestei descoperiri, oamenii de știință și-au propus să descopere mai multe despre această formațiune geologică. Craterul Batagaika e cunoscută și sub numele de „Poarta Iadului”. Formațiunea nu a încetat să crească de la mijlocul secolului trecut și ne poate oferi multe răspunsuri nu doar despre trecut, ci și despre viitor.
Istoria acestui crater datează de câteva decenii și implică în mare măsură acțiunile umanității. Ca și în alte regiuni ale planetei, tăierea fără discernământ a copacilor din regiune a provocat daune permanente, scrie yourweather.co.uk.
În acest caz, despădurirea a accelerat degradarea solului care a provocat o tasare progresivă a peisajului. Favorizată de temperaturile tot mai ridicate din Siberia, ca urmare a încălzirii globale, s-a declanșat o dizolvare a permafrostului care a fost cauza finală a formării acestui crater.
Misterul sunetelor ciudate a fost elucidat
Cu o adâncime de o sută de metri, o lungime de peste un kilometru și o formă care seamănă cu cea a unei raze, craterul Batagaika, după cum îi spune și numele geologic, este cunoscut de localnici ca fiind „poarta către iad”. Locuitorii din regiune au mărturisit că au auzit zgomote sinistre de origine necunoscută și au susținut că au văzut figuri fantomatice în zonă.
Cu toate acestea, știința a găsit răspunsurile la acest mister. Zgomotele sinistre își au originea în geologie, deoarece expansiunea rapidă a acestui crater provoacă o varietate de sunete. Iar în ceea ce privește figurile fantomatice, eliberarea bruscă de metan poate provoca schimbări în densitatea aerului care pot fi percepute ca figuri ieșite din comun.
Terenul din această zonă este dominat de permafrost, un strat de sol înghețat permanent care, în acest caz, se află sub vegetație.
Din 1971, încălzirea în Arctica a fost de trei ori mai rapidă decât în alte părți ale planetei, iar acest lucru topește solul înghețat, favorizând eliberarea gazelor cu efect de seră stocate în acesta.
Cel mai vechi strat de gheață din craterul Batagaika are 650.000 de ani
Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Sussex, fisura crește într-un ritm alarmant ca urmare a schimbărilor climatice: zece metri mai adânc în fiecare an. Iar dacă vara a fost foarte călduroasă, aceasta ar putea fi adâncită cu până la 30 de metri.
Deși este puțin probabil să crească la nesfârșit, dezghețarea întregului permafrost ar putea elibera o cantitate incredibilă de gaze cu efect de seră, echivalentă cu ceea ce se găsește astăzi în atmosferă.
O investigație științifică publicată în Quaternary Research, realizată pe baza unor mostre din interiorul craterului, a determinat că cel mai vechi strat de permafrost datează de acum 650.000 de ani, ceea ce îi entuziasmează pe geologi și arheologi datorită posibilității de a studia una dintre epocile glaciare ale Pământului. Scufundarea exhumează sedimente cu vestigii preistorice inedite, ceea ce ne permite să reconstituim mediul siberian din acea perioadă.
Se estimează că apariția acestor formațiuni geologice va fi mai frecventă în viitor, din cauza încălzirii globale și a presiunii antropice mai mari, care vor face ca tot permafrostul să dispară la un moment dat.
