Christoph Hasselbach și Matthias von Hein au scris o opinie pentru DW cu privire la atitudinea Germaniei in fața invaziei ruse care amenință Ucraina. Mai poate face ceva Germania în acest moment pentru a calma spiritele?
Invazia rusă în estul Ucrainei a zădărnicit ani de eforturi de mediere din partea Germaniei. Ce poate realiza acum diplomația germană?
Politica Germaniei față de Rusia este o ruină. O politică bazată pe dialog, în timp ce președintele rus Vladimir Putin trece acum la fapte. Militare, se înțelege, arată DW.
Acordul ruso-ucrainean de la Minsk pentru pacificarea estului Ucrainei, negociat cu o semnificativă mediere germană, ”a fost făcut praf și pulbere” de Putin, afirmă ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, în cadrul reuniunii de urgență a Consiliului de Securitate al ONU.
Or, acordul de la Minsk este „o parte importantă a politicii Germaniei față de Rusia”, a declarat pentru Deutsche Welle Thomas Kunze, șeful biroului de la Moscova al Fundației Konrad Adenauer, apropiată de creștin-democrații germani. ”Germania, fostul și actualul cancelar au făcut presiuni mari pentru punerea în practică a înțelegerii de la Minsk. Odată cu gestul Rusiei, acest lucru nu mai este posibil”.
Guvernele germane de toate culorile au afirmat în repetate rânduri că nu există soluție militară la criza din Ucraina. Iată că pentru Putin există. Din punctul său de vedere, la fel de militară a fost și soluția anexării peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.
O situație mondială schimbată
Potrivit expertului în politică externă Johannes Varwick, de la Universitatea din Halle, Germania nu a realizat multă vreme că Vladimir Putin vorbește cât se poate de serios. „În sensul că pune sub semnul întrebării existența Ucrainei ca stat suveran. Iar aceasta, desigur, nu mai este o bază de negociere care să poată duce la obținerea unui echilibru de interese. Din această perspectivă, situația a suferit deja modificări. Lumea arată cu adevărat diferit astăzi față de cum arăta ieri”, este convins Varwick.
În consecință, diplomația germană se află pe un drum înfundat, de vreme ce aplică principii care nu au nicio valoare pentru Putin. Marți, bunăoară, cancelarul german, social-democratul Olaf Scholz, a reamintit principiile integrității și imuabilității frontierelor, pe care se sprijină întreaga ordine postbelică.
Am putea vorbi aici de o problemă fundamentală de înțelegere, dar și de interpretări fundamental diferite ale istoriei. După național-socialism și după războiul mondial pe care l-a declanșat, Germania s-a angajat pe calea non-violenței. Putin, pe de altă parte, a perceput dezintegrarea Uniunii Sovietice ca pe o tragedie, pe care ar dori să o inverseze parțial, chiar și prin forță.
Dependențe reciproce
Există însă și motive economice pentru reticența Germaniei, țară puternic dependentă de aprovizionarea cu energie din Rusia. Republica Federală primește peste 40% din petrolul său și mai mult de jumătate din gazele naturale din Rusia. ”Rusia intenționează să continue livrările neîntrerupte (de gaze naturale) pe piețele mondiale”, a încercat Putin să îi liniștească imediat marți pe clienții occidentali.
Dacă va fi după cum vrea el, încălcarea dreptului internațional nu va schimba nimic în ceea ce privește fiabilitatea livrărilor rusești. Însă dependența există și în sens invers, căci Rusia are nevoie urgentă de plăți și investiții germane și europene.
Încă înainte de invazia rusă, guvernul german s-a aflat sub presiuni uriașe vizând anularea dării în folosință a gazoductului ruso-german Nord Stream 2 din Marea Baltică. Președintele SUA, Joseph Biden, a declarat recent, în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Olaf Scholz, la Washington, că o invazie rusă ar însemna sfârșitul gazoductului – în timp ce Scholz a refuzat să încuviințeze sau să respingă această ipoteză.
„Situația de astăzi este fundamental diferită”, a declarat Scholz marți, la Berlin, anunțând oprirea procesul de aprobare pentru Nord Stream 2.
În Germania, prețurile la gaze și carburanți au crescut puternic în ultimele câteva luni, afectând consumatorii. Ministrul Economiei, politicianul ecologist Robert Habeck, pregătește populația pentru noi poveri: „Vreau să subliniez din nou că războiul determină mișcări de prețuri”, a spus acesta. Însă este probabil ca presiunea politică internă să limiteze sfera de aplicare a noilor sancțiuni.
Tonuri prudente la Berlin
Aceasta este una dintre explicațiile tonului încă moderat al Germaniei față de Rusia – mai cu seamă în rândul Partidului Social-Democrat, din care face parte și cancelarul Olaf Scholz.
Nils Schmid, purtătorul de cuvânt în chestiuni de politică externă al grupului parlamentar SPD, a declarat la radio că o soluție diplomatică devine acum mai dificilă. Rusia, a subliniat acesta, a aruncat în aer singurul cadru rămas pentru negocieri în jurul estului Ucrainei. „Totuși, ar trebui să încercăm să discutăm cu rușii despre parametrii acordului de la Minsk”.
Omid Nouripour, liderul Partidului Verzilor și expert în politică externă, continuă să susțină ideea dezamorsării situației. Este adevărat că Germania va contribui la noi niveluri de sancțiuni, a spus politicianul german. „Însă nu se poate pune totul pe masă deodată, ci trebuie să analizăm pas cu pas ceea ce face partea rusă”, a declarat Nouripour la postul de radio RBB.
Un mesaj mult mai rigid transmite din opoziție grupul conservator CDU/CSU. Purtătorul său de cuvânt pentru politică externă în Bundestag, Jürgen Hardt, pare să regrete acum că Rusia a scăpat mai degrabă ușor cu anexarea Crimeii.
„Spre deosebire de 2014, după anexarea Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei de către Rusia, acum trebuie să existe o politică de sancțiuni fără echivoc, dură și rapidă”, spune politicianul CDU. „Dacă Vestul nu trece acest test de rezistență, va exista o discordie de durată în Europa”, este convins Hardt.
Expertul în politică externă Varwick se pronunță la rândul său în favoarea unor sancțiuni suplimentare, dar avertizează asupra așteptărilor prea mari. ”Determinarea lui Putin este mare iar posibilitățile de influență sunt mici”, deoarece liderul rus ar fi calculat riscul cu sânge rece.
Se cere răbdare
Nu este limpede ce alte instrumente are la dispoziție diplomația germană, în afară de sancțiunile economice. „În această fază, pe lângă sancțiuni, este important să prevenim o nouă escaladare, care ar fi catastrofală. Toate eforturile noastre diplomatice sunt îndreptate spre acest scop”, a declarat cancelarul Scholz. Șeful guvernului nu a explicat și cum se vor întâmpla aceste lucruri.
În pofida a tot ceea ce s-a întâmplat, Olaf Scholz a declarat că el și președintele francez Emmanuel Macron doresc să respecte formatul Normandia, în cadrul căruia președinții și premierii din Rusia, Ucraina și, în calitate de mediatori, Germania și Franța, au negociat o soluție de pace pentru estul Ucrainei.
Johannes Varwick crede că șansele acestui format nu mai sunt pe moment realiste, dar el poate fi o soluție pe termen lung. „Nu trebuie să ne ascundem capul în nisip și să spunem: totul a eșuat și trebuie să ne supunem evenimentelor.” Expertul consideră că trebuie continuate eforturile, inclusiv în formatul Normandia. „Nu se va întâmpla mâine, poate nici poimâine, dar va veni o zi în care se va apela din nou la diplomație. Iar pentru această situație trebuie să ne pregătim”.
Pentru Thomas Kunze, de la Fundația Konrad Adenauer din Moscova, Acordul de la Minsk este distrus. Cu toate acestea, „politica Germaniei față de Rusia nu constă doar în politică externă”. Există un număr imens de legături cu Rusia: „La nivelul societății civile, între biserici, între instituțiile de știință ori în domeniul culturii. Iar aceste colaborări cu siguranță nu sunt și nici nu trebuie distruse”.