Simtel s-a dezvoltat curat și destul de rapid de-a lungul timpului și a reușit să ajungă un jucător important pe piața națională și internațională. Compania avea să devină primul start-up autentic din România.
Începutul: o idee de 12 pagini despre un service de telefoane
Iulian Nedea, președintele Consiliului de Administrație Simtel, prezent în cadrul podcastului „Picătura de Business”, difuzat pe canalul de YouTube Hai România, a simțit spiritul de antreprenoriat chiar înainte de ziua absolvirii facultății. Acesta a fondat în urmă cu 24 de ani Simtel. Pe parcurs s-au alăturat doi foști colegi. Astfel, a apărut Simtel Team.
Povestea companiei a început cu o „idee de 12 pagini”: un service de telefoane mobile. A doua zi după schițarea proiectului, Iulian Nedea s-a dus cu acesta la un „om pe care nu îl văzuse niciodată” – proprietarul discotecii Max, Ion Bursă, care avea să devină primul investitor. Răspunsul acestuia a venit după două săptămâni și a fost unul afirmativ. Așa că, pe Kogălniceanu, s-a deschis service-ul de telefoane mobile cu o investiție de 2.500 de dolari, scrie infofinanciar.ro.
„Noi am plecat din facultate atunci, neavând niciunul dintre noi în familie și nici printre prieteni oameni care să aibă bani. Dar am avut atunci momentul acela de inspirație. Cumva viața m-a purtat în direcția aceasta (a antreprenoriatului – n.r.)”, a expllicat antreprenorul.
Prietenii din facultate
Iulian Nedea a înființat compania, iar la trei luni de zile, prietenul său cel mai bun din facultate, Radu, i-a devenit asociat.
Cu toate că mulți dintre colegii lor de facultate s-au îndreptat spre marile sucursale de telefonie mobilă din România, cei doi au continuat cu acest service, care avea să le aducă ulterior și „faima” în ceea ce privește telefonia mobilă.
„Nu m-am gândit niciodată să fiu înstărit. Aveam atât de puțini bani atunci, încât era o constrângere să avem o oarecare libertate. Nu mă gândisem atât de departe că ajungem să fim o companie listată la Bursa de Valori București”, a declarat președintele Consiliului de Administrație Simtel.
Valorile cultivate în familie
La baza construirii unei companii stau și valori, iar acest lucru se verifică și în cazul Simtel. Pentru Iulian Nedea valorile proveneau din familie, mai ales că facultatea nu le-a insuflat importanța acestora în ceea ce privește o companie.
„În familia mea era vorba de respect, de responsabilitate. Lucrurile astea le-am dus fără să conștientizăm atunci la vârsta noastră că avem nevoie de ele. Noi le purtam cu noi. Cam așa era treaba. Și atunci aveam responsabilitatea lucrului bine făcut”, a explicat Nedea.
Lucru care s-a transpus în succesul pe care l-a avut cu afacerea sa. La trei luni de la înființare, service-ul de pe Kogălniceanu a fost mutat la Piața Romană. După prima lună, compania a înregistrat profit, mai ales că era primul service care nu era dependent de marile companii de telefonie din acea vreme.
„Eram un service independent. Decodam telefoane atunci. Veneau oamenii cu ele din Spania, pentru că munceau acolo. Voiau să le folosească în România. Noi le decodam. Făceam partea de IT, partea de soft. Le desfăceam. Umblam în telefoane, le scoteam memoriile. Lipeam cu o interfață și știam unde să ne ducem în memorie să modificăm niște date pentru a putea fi utilizate pe rețelele de telecomunicații din România”, a transmis acesta în cadrul podcastului.
Timp de cinci ani, Simtel a fost cel mai bun service din România. „Dacă nu rezolvă băieții de la Piața Romană nu mai rezolvă nimeni”, se spunea la vremea aceea.
Începutul unei companii B2B
Lucrurile au evoluat bine, fapt care a facilitat asocierea cu Media Com 95, companie cu 70 de magazine, care făcea parte din grupul Media Pro. A fost primul partener care a dus compania Simtel spre zona de business-to-business, iar astăzi a ajuns să fie o companie exclusiv B2B. „Am învățat un model în acei ani, și l-am găsit noi ca fiind modelul câștigător”, a transmis Nedea în timpul podcastului.
Media Com 95 le-a pus la dispoziție 4.000 de telefoane stricate pentru a le repara. Prețul unui telefon era de 100 de euro, astfel că, practic, erau puși la dispoziția tinerilor 400.000 de euro. Au reușit să repare 3.000 de telefoane, în condițiile în care continuau să primească clienți la service. Din 2000 până în 2005, ușa le-a fost trecută de 60.000 de oameni.
„Începusem să învățăm atunci când intra un om în service ce tip de telefon are, cât este dispus să-l lase, cât este dispus să plătească. Știam din momentul în care intra în magazin”, a declarat Iulian.
Era timpul de evoluție
După 2005, lucrurile s-au schimbat, mai ales că cei doi tineri doreau să evolueze. Atunci a fost contactat și cel de-a treilea asociat, Sergiu, tot coleg de facultate, pentru a face o companie de telecomunicații.
„Noi, într-o anumită conjunctură, aveam șansa să ne îndreptăm spre a face instalare de echipamente de telecomunicații pentru operatorii de telefonie mobilă (n.r. – antene). Am început atunci în 2005 și am construit de-a lungul anilor mii de site-uri de telecomunicații. Am schimbat mii de echipamente de telecomunicații cu altele de generație mai nouă”, a spus Iulian Nedea.
Pentru a avea acces la marile companii de telecomunicații, compania lucra la subcontractori, cei care lucrau direct cu cei mari.
„Este un model pe care și noi l-am învățat și l-am repetat și lucrăm cu el. O companie mai mare decât noi avea capacitatea financiară de a ne plăti în avans, de a face partea de project management, de a ține o relație comercială cu un operator de telecomunicații”, a spus acesta.
Momente de cumpănă
Pentru a ajunge la succesul de astăzi, drumul a fost unul greu, mai ales că au pornit ca subcontractori. Dar au învățat ulterior și ceea ce fac companiile mari, partea financiară, de project management.
2007 a fost o altă perioadă de cumpănă în care trebuiau să-și găsească drumul. Pe vremea aceea, fiind subcontractori, contractele mari nu ajungeau la ei. Iar din acest motiv, viitorul era unul destul de incert.
După 2010 lucrurile se schimbă
La finele anului 2010, compania a semnat un contract important cu Huawei. A fost un moment de desprindere, mai ales că a fost o convenție care implica multă responsabilitate, lucru ce i-a făcut să-și schimbe modelul de a face business. Simtel a ajuns în contact direct cu Huawei fără a mai avea pe cineva intermediar.
Un alt moment important a fost doi ani mai târziu în 2012, când a existat un volum mare de lucrări. Tot atunci și numărul angajaților a ajuns la 35.
„Am luat mulți studenți de pe băncile facultății. I-am învățat ce au de făcut. Într-o lună de zile se duceau în maxim ceea ce puteau să ofere acolo și de ceea ce aveam noi nevoie”, a povestit Iulian Nedea.
Anul 2012 a fost și cel în care ANCOM anunțase licitația pentru 4G. Aceasta întârziat însă până pe data de 31 decembrie, iar operatorii nu au făcut nicio investiție deoarece așteptau să vadă ce tip de licență iau, pe ce zone, sloturi de frecvență etc.
„Anul 2012 și prima parte a lui 2013 au fost extrem de slabe. După ce s-au dat licențele, operatorii, la rândul lor, au început să facă licitații cu vendorii de echipamente. Ei, la rândul lor, au făcut licitații cu noi. Iar abia în octombrie 2013 ne-am reapucat de treabă. În 2011-2012 am făcut business-uri frumoase, era pentru prima dată pentru noi când depășeam cifra de 2 milioane de euro într-un an. 2012, 2013 ne-au trezit la realitate. Ne-am dat seama că eram într-un singur business, lucram cu un singur client și că lucrurile nu puteau să funcționeze așa”, a transmis președintele.
Zona de regenerabile
Decizia a fost cea de diversificare a business-ului pentru a asigura un viitor afacerii. Astfel că s-au îndreptat spre zona de regenerabile și către cea de automatizări industriale, alături de un alt coleg de facultate și o nouă firmă.
„Împreună cu Sorin (n.r. colegul de facultate), am fost în Turcia într-un combinat siderurgic. Apoi am fost în Brazilia și am făcut lucrări într-un combinat siderurgic. Am fost la metroul din Istanbul și am făcut lucrări la ușile de la metrou. Am fost pe o navă care întindea fibră optică între Coreea de Sud și Japonia. Acolo, dacă nu erau bine reglate fie întindeai fibra optică și o rupeai fie dacă lăsai prea mult fibra optică stătea pe fundul mării și nu era ok”, a explicat Iulian Nedea.
În 2013, Simtel a intrat în asocierea cu PAURON, companie italienească, al doilea cel mai mare producător de invertoare, o componentă importantă pentru parcurile fotovoltaice.
În 2014, ABB a cumpărat compania din Italia, iar Simtel a ajuns într-un parteneriat cu un gigant la nivel mondial, lucrând pe partea de service.
Compania a avut proiecte și în afara România în mai multe state din Europa și nu numai: „Am construit rețele de telecomunicații în Finlanda. Am fost în Germania pe telecomunicații și suntem în continuare. Nu direct cu operatorul ci printr-un terț care are contract direct cu operatorul. Este un business bun pentru noi, care nu ne aduce bătaie de cap și generează cash recurent”.
Și pe partea de regenerabile Simtel a activat pe piața internațională. Au construit o centrală în Germania, și o alta în Austria. De asemenea, au servisat echipamente în mai multe state din Europa: Suedia, Franța, Germania, Anglia, Ucraina, Bulgaria.
Inovații în sectorul energiei regenerabile
La momentul actual, compania Simtel activează pe trei mari planuri: telecomunicații, fotovoltaic și intervenții în fabrici. Iulian Nedea a precizat că afacerea tinde în continuare către o companie de inginerie și tehnologie, însă, de-a lungul timpului, a adus inovații în sectorul energiei regenerabile.
„În 2017, la cererea unui retailer din România, am construit un parc fotovoltaic la Videle. Clientul își dorea să nu livreze energie în rețea. Din punct vedere tehnic, atunci nu era posibil. Din punct de vedere al autorizării nu era posibil, pentru că operatorii de distribuție unde ne conectam nu aveau până atunci modelul acesta funcțional și nici nu îl înțelegeau dacă nimeni nu pusese un astfel de lucru. Am făcut o automatizare cu echipa de automatizări”, a susținut Nedea.
Aceasta a fost o inovație, deoarece de atunci operatorii au înțeles că se poate și conectarea la o centrală fotovoltaică, dar să nu se livreze energie pe rețea. A fost un moment extrem de important pentru că, ulterior, s-a creat ideea de prosumator care nu livrează energie în rețea.
Model pentru alții
„Am multiplicat pentru un alt retailer și tuturor le-a plăcut modelul. Avizele erau ușor de obținut. Operatorul, pentru că nu puneam presiune pe rețeaua lui, ne dădea aproape instant avizul de racordare la rețea fără furnizare de energie în rețea”, a continuat președintele.
Acest lucru i-a ajutat să își deschidă un business extrem de bun în piață, iar retailerii s-au îndreptat către ei pentru că știau ce este de făcut. În 2016-2017, vorbeau despre un alt concept: despre educarea societății, despre energie verde: „Le spuneam clienților că reducem amprenta de CO2 și o parte din ei, deși nu venise planul european, înțelegeau și aveau cerințe de la grup să reducă amprenta”.
Reducerea amprentei de dioxid de carbon ajuta companiile listate la burse să își majoreze numărul investitorilor, „chiar dacă din punct de vedere al recuperării investiției nu făcea sens și nu era în planul lor”.
În 2021, a existat însă un boom al energiei verzi. Atunci, companiile primeau oferte de mii de lei pentru a cumpăra energie de la diverși furnizori. Ei aveau deja propriile proiecte regenerabile construite, iar impactul nu a fost atât la mare.
Angajații, o resursă importantă a companiei
Resursa umană este unul dintre atuurile companiei, iar atitudinea membrilor echipei este extrem de importantă.
„Am constatat, de-a lungul timpului, că poți să ai ingineri foarte buni, dar care nu au atitudinea corect. Și atunci nu se pliază pe valorile noastre și nu putem să facem echipă. Putem să luăm ingineri de pe băncile facultății cu atitudinea corectă și, în timp, să îi ducem la un nivel de învățare la care nu s-au gândit niciodată”, a subliniat Iulian Nedea.
Anual, se investesc aproximativ 120.000 de euro în resursa umană, pe zona de învățare, training-uri tehnice și dezvoltarea personală.
Date financiare
În ceea ce privește cifra de afaceri de anul trecut, aceasta s-a dublat față de 2022, ajungând la 290 de milioane de lei.
„La momentul actual, putem să vorbim despre un ecosistem unic pe care noi l-am format în România. Ecosistemul l-am gândit prin investiția pe care am făcut-o în alte companii. Pe care le-am adus lângă noi cs să ne ajute să creăm un ecosistem de servicii care să închidă tot cercul acesta (n.r. eficiența energetică)”, a transmis președintele.
În ceea ce privește zona de digitalizare, s-au făcut investiții într-un alt start-up, CSS, care deține o platformă ce face managementul a diverse device-uri pe care clientul le are în proprietate: parc fotovoltaic, baterii, generatoare diesel.
Capitalizarea la momentul actual este de 80 de milioane de euro pe Bursa de Valori. Pentru cifra de afaceri se preconizează o creștere de 30%. Astfel, suma va ajunge la 390 de milioane de lei. Pentru anii următori se așteaptă o creștere a capitalizării, iar închiderea din acest an va fi una bună.
Din anul 2021, compania Simtel este listată pe piața secundară AeRo. De asemenea, se află în indicele Morgan Stanley, un rezultat notabil mai ales că banca nu are prezență în România.
Dedeman este acționar la compania Simtel în proporție de 8,5%. De asemenea, și un fond de investiții a intrat ca acționar într-o tranzacție deal, la cumpărarea din piață.
Proiecte sociale
Există implicare și pe partea socială. Simtel a realizat un proiect de baterii pe Muntele Athos de 500 kW. Este al doilea cel mai important proiect de energie pe Muntele Athos.
„Am fost bucuros să construim acolo, pentru că, din 1500 până în 1900, domnitorii români au fost unii dintre contribuitori acolo, la dezvoltarea ortodoxiei de pe muntele Athos. Și ne-am bucurat că am avut și noi ocazia să contribuim cu un astfel de proiect acolo”, a spus Iulian Nedea.
Acesta nu este singurul proiect din zonă. În urmă cu doi ani de zile, a fost construită o centrală fotovoltaică la un schit mai mic.
Pe lângă proiectele de de pe Muntele Athos, Iulian Nedea a spus că există și Asociația Română de Energie Verde Dezvoltare Durabilă, care vine în ajutorul unor comunități aflate în suferință. De exemplu, la o grădiniță de Petroșani a fost pus în funcțiune un proiect fotovoltaic. În acest an sunt programate mai multe astfel de proiecte pentru ajutarea unor instituții de învățământ.
Simtel este o companie de tehnologie și inginerie care vrea să aibă impact la nivel național și internațional în domeniul eficienței energetică, dar și să ajute oamenii efectiv.
