aderarea Romaniei in 2007 sunt foarte diferite. Totusi, in marea lor majoritate, eurodeputatii au avizat favorabil aderarea Romaniei si raportul Moscovici. Este un paradox sau este un demers normal?Guido Podesta: Pozitia parlamentarilor europeni trebuie privita intr-un context mai larg, cel al problemelor existente intre institutiile europene in ceea ce priveste aderarea Romaniei si a Bulgariei. Raportul Moscovici este, din punctul meu de vedere, favorabil tarii dumneavoastra, cu toate ca nu asc
aderarea Romaniei in 2007 sunt foarte diferite. Totusi, in marea lor majoritate, eurodeputatii au avizat favorabil aderarea Romaniei si raportul Moscovici. Este un paradox sau este un demers normal?Guido Podesta: Pozitia parlamentarilor europeni trebuie privita intr-un context mai larg, cel al problemelor existente intre institutiile europene in ceea ce priveste aderarea Romaniei si a Bulgariei. Raportul Moscovici este, din punctul meu de vedere, favorabil tarii dumneavoastra, cu toate ca nu ascunde aspectele negative. Este o redare corecta a realitatii. In plus, meritul sau este acela ca nu tine seama de ideile preconcepute, existente in interiorul institutiilor europene, referitoare la Romania. Vreau sa spun ca exista probleme in ceea ce priveste Romania, dar sunt probleme intre institutiile europene, intre Parlamentul European, Comisia Europeana si Consiliul European. Cea mai importanta este aceea a hotararii unui buget care sa includa aderarea Romaniei si Bulgariei. Este o problema spinoasa si nu se datoreaza in nici un caz celor doua tari.Capital: Care sunt ideile preconcepute la care va referiti?Guido Podesta: In sanul acestor institutii, dar si in randul opiniei publice, se accentueaza refuzul unui nou val al extinderii. Simt ca dorinta unora dintre colegii mei este aceea de a accelera procesul de integrare al Croatiei, legand aderarea acestei tari de aderarea Romaniei si a Bulgariei. De asemenea, simt la multi europarlamentari, precum si la o parte a opiniei publice europene, tendinta de a lega problemele Romaniei de cele ale Turciei. Acestea sunt, dupa parerea mea, ideile preconcepute de care trebuie sa ne ferim, pentru ca extinderea UE cu Romania si Bulgaria este, in definitiv, acelasi proces care a cuprins celelalte zece state estice. Capital: Deputatul european Markus Ferber considera ca incheierea negocierilor de aderare cu Romania a fost un gest pripit din partea UE. Cum comentati?Guido Podesta: Markus Ferber lucreaza in comisia de buget a parlamentului, iar cei din aceasta comisie au o logica aparte, usor viciata. Viziunea lor este deseori legata exclusiv de utilizarea resurselor bugetare ale UE. Unii dintre membrii acestei comisii nu considera oportuna aderarea Romaniei si Bulgariei in 2007 sau 2008, considerand ca efortul financiar al Uniunii este prea mare.Capital: Dupa ratificarea Tratatului de aderare de catre Parlamentul European, acest document va fi inaintat spre ratificare parlamentelor celor 25 de state membre UE. Vom intampina probleme?Guido Podesta: Ma astept ca dupa ratificarea tratatului sa apara probleme. In sanul opiniei publice din unele tari membre exista confuzii grave, care pot afecta ratificarea tratatului cu Romania si Bulgaria. Unele dintre ele se refera la aspecte de genul confuziei intre problemele Romaniei si cele ale Turciei, altele au in vedere conceptia eronata ca aderarea Bulgariei si Romaniei va duce la o crestere a fiscalitatii in statele membre.Capital: In ce masura afecteaza pozitia Romaniei lobby-ul slab pe langa principalul grup parlamentar european, cel al crestin democratilor?Guido Podesta: Aceasta este intr-adevar o problema, dar nu numai a Romaniei, ci si a grupului crestin-democrat. Ar fi destul de ciudat ca Romania, o tara cu 22 de milioane de locuitori, sa nu fie reprezentata in acest grup, dupa ce va deveni stat membru. Mai degraba insa, putem lua in discutie acest aspect, ca fiind o problema, dupa aderare. Capital: Parlamentari europeni importanti s-au referit in trecut la Romania ca fiind „calul troian al SUA in UE, remarca ce a adus deservicii importante tarii in cursa pentru aderare. Care mai este acum starea de spirit in aceasta privinta?Guido Podesta: Stiu la cine va referiti, am fost colegi, am avut raporturi prietenesti. Aceasta nu ma impiedica sa afirm ca este o fraza fara sens. Cred ca daca SUA ar avea nevoie de cai troieni, i-ar putea gasi in randul altor state, deja membre ale Uniunii Europene.
Obstacole ce nu depind direct de Romania
• Opozitia crescanda din partea cetatenilor si a unora dintre politicienii UE fata de un nou val al extinderii.
• Neratificarea tratatului de aderare de catre unul, sau mai multe dintre parlamentele statelor membre.
• Disensiunile dintre Comisia Europeana si comisia de buget a Parlamentului European pe tema exercitiului financiar al UE in perioada 2007-2013. Cu toate ca schema financiara pentru Romania si Bulgaria in perioada 2007-2009 face parte din tratatul de aderare, ratificarea acestuia nu garanteaza ca acesti bani vor reveni celor doua state. Conform intelegerii de ultima ora dintre Comisia Europeana si Parlament, acesta din urma are drept de veto.
Realitatile romanesti
Romania este tara realitatilor paralele. Realitatea roz este cea in care traiesc politicienii, liderii si formatorii de opinie, carora totul li se pare perfect, cand sunt pe val, orice s-ar intampla si indiferent de turnura pe care ar lua-o evenimentele interne si internationale. Cei dintai, politicienii, au deprins de minune arta mistificarii realitatii, contrazicandu-i pe toti aceia care spun ca romanii nu au talente notabile. Sunt atat de buni in ceea ce fac, incat neavizatii, inocentii si fraierii pot crede, daca ghioraitul matelor nu-i contrazice, ca economia romaneasca merge din plin, este de piata si functionala, ca educatia si sanatatea sunt la standarde europene, justitia nu raspunde la comenzi politice si suntem ca si integrati intr-o Uniune Europeana entuziasta si dornica sa imparta bunastarea cu esticii, mai putin dedati la munca si disciplina, dar deosebit de inventivi in a ocoli regulile.Ceilalti, formatorii de opinie, tin, cu exceptii minore, hangul politicienilor. Nici vorba de dezbatere publica pe temele care „ard“ Romania! Nici vorba de respectarea principiului de aur „audiatur et altera pars“, chiar daca cealalta parte este insasi Uniunea Europeana, care, prin documentele oficiale si reprezentantii sai, ne spune direct ce ne asteapta. Se aude doar corul agresiv al celor care canta, spart si sonor, ode inchinate oricui se va fi afland in fruntea bucatelor. Cu cat avem mai putin timp pana in 2007, cu atat se inteteste vacarmul. In realitatea gri traiesc patru milioane de romani, al caror unic ideal, dictat de precaritatea slujbelor modeste si de lipsa de perspectiva personala si profesionala, este emigrarea. Ei nu cunosc rezolutiile Parlamentului European, care „transpira“ schimbarile de planuri din cancelariile europene. Ei nu citesc nici presa, care ii minte in fata ca le este din ce in ce mai bine. Stiu doar ca in tara lor nu au nici cea mai mica sansa de realizare, ca de la luna la luna facturile sunt tot mai incarcate si ca unicul avantaj al statutului de blue collar in Romania este creditul cu buletinul. Dar cea mai populata si mai lipsita de perspective este realitatea neagra. Zece milioane de concetateni sunt prinsi in ea. Multi altii sunt pe drum. Traiesc la limita subzistentei, in mediul rural, avand ca unica speranta banii cu care – au auzit ei de la politicienii din realitatea roz, Uniunea Europeana o sa-i copleseasca. Lor le va da lovitura de gratie vestea ca Europa ne cere ea noua bani.