explica acest fapt prin iminenta aparitiei megaconstructiei peste Dunare, adica a podului care va lega Vidinul de Calafat si, de fapt, Europa de Asia. Primarul localitatii de frontiera, Petre Traistaru, a declarat ca „daca acum doi ani, un apartament se vindea i Calafat cu 30 de milioane de lei, acum acelasi apartament se vinde cu 150 de milioane de lei. Terenul care costa 50 de centi pe metrul patrat se vinde acum cu cinci dolari pe metrul patrat”. Primii muncitori au fost deja angajati pentru escavarile facute de companiile straine care testeaza rezistenta solului. De altfel, forta de munca va fi necesara atit la constructia podului, cit si la exploatare. La anul se vor cauta in zona dulgheri, fierari betonisti, zidari, macaragii, iar in cativa ani, aria profesiilor solicitate se va extinde la electronisti si operatori pe calculator. Podul Calafat-Vidin iseamna iesirea din saracie pentru oraselul de granita si imbunatatirea economiei judetului. „Declararea Calafatului drept zona libera ofera facilitati fiscale investitorilor. Avem deja solicitari, iar firmele se concentreaza in Calafat, creand un important centru comercial in judet. Previziunile economice reprezinta o certitudine, deoarece avem ca exemplu expansiunea in jurul podului de la Giurgiu”, spune vicepresedintele pe probleme economice al Consiliului Judetean Dolj, Petre Petrescu. O firma straina este deja pe punctul de a finaliza documentatia pentru a construi la Calafat un terminal pentru depozitarea petrolului. Firma a solicitat in mod expres 40 de hectare de teren in imediata apropiere a viitoarei linii de cale ferata, pentru a facilita transportul petrolului. OMV planuieste o investitie similara in zona. O companie americana a depus scrisori de intentie la autoritatile locale, pentru realizarea de constructii industriale si sociale in zona podului. In cel mult trei-patru ani, Calafatul va deveni un centru de greutate pentru Dolj. Serviciile se vor intensifica, icepind de la turism (plaja de la Calafat si cea de la Bascov atrag deja mii de turisti in timpul verii) si terminind cu cele destinate micului trafic de frontiera. Autoritatile doljene considera ca adevarata dezvoltare a zonei va aparea dupa terminarea podului. „O infrastructura moderna permite investitorilor sa aleaga zona Calafat, unde exista spatii pentru productie sau pentru dezvoltarea diverselor afaceri. Deja exista cerere pentru constructii, pentru inca o fabrica de textile, afaceri pe care vrem sa le concentram intr-un parc industrial”, a mentionat Petre Petrescu. Pe linga expansiunea investitiilor private, vicepresedintele Consiliului Judetean Dolj anticipeaza sporirea considerabila a veniturilor i vistieria statului, din impozite si taxe: activitatea de dezinfectie a mijloacelor rutiere care intra i tara sporeste veniturile Consiliului Judetean Dolj, iar taxa de mediu perceputa autoturismelor care ies din tara este folosita, potrivit legii, exclusiv pentru modernizarea punctelor de frontiera. Actualmente, se percepe o taxa de zece euro pentru fiecare TIR care iese din tara; lunar, intre 2.000 si 3.000 de masini trec granita pe aici. Cand transportatorii nu vor mai astepta 10-12 ore sa traverseze Dunarea cu bacul, traficul rutier se va dubla. O data cu traficul, se dubleaza si taxele vamale. Traficul feroviar pe cele doua linii de cale ferata care vor traversa podul va aduce alte venituri i ograda statului, dar si i sectorul privat, prin posibilitatea de a transporta peste granita produsele din Dolj (cereale, utilaje grele, autoturisme, care acum sunt scoase din tara pe alte cai), i cantitati vagonabile si fara costuri prea mari, datorita rutei directe de legatura cu Bulgaria si cu restul Europei. Situatie similara pentru firmele doljene care importa din Turcia, din Grecia, chiar din restul Europei, si care isi reduc cheltuielile de transport. De aproape doi ani, Bulgaria si Rominia stabilesc detaliile pentru realizarea constructiei care va costa in jur de 200 de milioane de euro, bani alocati de UE statului bulgar, la care se adauga inca o suta de milioane de euro – infrastructura de pe ambele maluri ale Dunarii. Arhitectu-sef al judetului Dolj, Dumitru Cernatescu, a precizat ca podul va fi traversat de doua benzi de circulatie rutiera si de doua linii de cale ferata. Specialistii europeni care au lucrat la studii spun ca, datorita pozitiei strategice a Vidinului si a Calafatului, traficul se va dubla in doi-trei ani dupa finalizarea podului, pentru ca noua constructie reduce timpul si spatiul pentru a traversa Romania, comparativ cu alte puncte de frontiera, cum ar fi Giurgiu. Pentru infrastructura rutiera de dincoace de granita exista doua variante, din care Guvernul romin trebuie sa aleaga. Este vorba de construirea unei sosele moderne de la Calafat la Craiova, cu ocolire prin citeva comune, sau realizarea unei sosele moderne, capabile sa preia traficul greu, si care sa lege Calafat de Drobeta-Turnu Severin, cu trecere prin Vinju Mare.

Podul genereaza alte investitii riverane Dunarii
Construirea podului presupune construirea i oras a unei statii de interventie i caz de inundatii (se va realiza i 2004), presupune o statie de epurare – cea mai moderna din Europa, sustin oficialii, a carei executie icepe la 1 martie 2004, cu o firma din Grecia care a castigat licitatia internationala. Majoritatea investitiilor se realizeaza de catre firme straine, dar cu subantreprenori romani. Componenta turistica a complexului de servicii ce se prefigureaza i aval de Portul Calafat presupune construirea unor restaurante cu specific rominesc, a unei cherhanale si a mai multor spatii de cazare.

Avantaje pentru judetul Dolj
· Materii prime si materiale din zona inglobate in pod si in infrastructura adiacenta, contracte pentru firmele de constructii, care ar putea fi subantreprenori la puzderia de investitii sigure de la Calafat.
· Venituri suplimentare pentru firmele care aprovizioneaza Calafatul (alimente, bauturi), deoarece daca va creste populatia din Calafat ca urmare a cresterii numarului de muncitori, se va intensifica si consumul.
· Taxe suplimentare pentru Consiliul Judetean din activitatea de dezinfectie pe care institutia o presteaza la punctul de frontiera, dar si din sumele defalcate din impozite.