Mai mult de un sfert din reţeaua de cale ferată din România a fost scos la licitaţie în urmă cu trei ani. Pentru că le provocau pierderi, companiile feroviare de stat au decis să renunţe la administrarea a 120 de sectoare de linie ferată şi să le ofere spre închiriere unor operatori particulari. Până în prezent, doar 27 dintre ele au ajuns efectiv să funcţioneze în regim privat, în alte nouă cazuri, preluarea fiind în curs. Dacă secţiile destinate transportului de marfă s-au împărţit între şapte firme, cele pe care se desfăşoară şi transport de pasageri au fost închiriate de numai doi operatori, unul dintre ei conturându-se, treptat, într-un concurent interesant pentru compania de stat. RC-CF Trans se extinde cu repeziciune în Ardeal, iar la vară va pune în circulaţie un tren privat direct între Braşov şi Constanţa.
Când eram student, mergeam de câteva ori pe an la munte în Piatra Craiului, iar drumul de la Braşov la Zărneşti îl parcurgeam invariabil cu un „personal“ murdar, în care sistemul de încălzire funcţiona rareori, uşile şi geamurile refuzau cu încăpăţânare să se închidă cum trebuie, iar biletul putea fi înlocuit de o „cotizaţie“ la controlor. De câţiva ani, locul neprietenoaselor vagoane albastre, trase cu greu de locomotive zgomotoase, mari „mâncătoare“ de motorină şi lăsând în urmă o dâră groasă de fum negru, a fost luat, pe această linie, de câteva automotoare. Vopsite în culori vesele şi aducând mai degrabă a vagoane de metrou, acestea par să-şi facă mult mai bine treaba decât predecesoarele lor.
„E clar mai bine decât înainte. Vagoanele sunt mai curate, mai confortabile, iarna e cald, nu te bate vântul… Ce să mai vorbim, sunt condiţii mai europene“, spune, înainte să urce în trenul tras în faţa gării din Zărneşti, Vasile Condeescu, un tânăr de 29 de ani, care face zilnic naveta la Râşnov. „Costă la fel ca pe orice alt personal din ţară, dar primeşti condiţii mai bune pentru banii daţi“, explică o tânără, în timp ce îşi ia de la ghişeu biletul şi restul. „Sunt mai curate şi mai moderne, dar nu prea se mai poate merge «cu naşul»!“, afirmă un alt călător, cu o urmă de regret în glas. Şi reprezentanţii administraţiei sunt mulţumiţi. „Un automotor consumă cam 80 de litri de motorină la suta de kilometri, în timp ce o locomotivă Diesel clasică înghite dublu, chiar triplu“, declară Costică Grasu, şeful secţiei de cale ferată Bartolomeu – Zărneşti.
Diferenţa nu este doar de aspect şi de tehnologie. De fapt, principala deosebire între trenurile care circulau înainte de 1 septembrie 2004 pe această linie şi cele de acum o reprezintă faptul că primele erau ale CFR, în timp ce actualele aparţin unei firme private. Aceasta a închiriat, în urmă cu trei ani, la un tarif modic anual de câteva sute de euro pe kilometru, sectorul de cale ferată Bartolomeu – Zărneşti şi operează, zilnic, şase curse dus-întors între Zărneşti şi gara din Braşov. Datele financiare pe 2006 nu sunt încă disponibile, însă în 2005, firma RC-CF Trans a avut o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei şi o pierdere netă de 58.000 de lei, explicabilă prin faptul că afacerea era la început.
Ardealul e fruntea
Automotoarele RC-CF circulă, în total, pe zece trasee. „Acoperim şi rutele Braşov – Întorsura Buzăului, Sfântu Gheorghe – Breţcu, Sighişoara – Odorheiul Secuiesc, Alba Iulia – Cugir, Alba Iulia – Zlatna, Blaj – Târnăveni – Praid, Buziaş – Jamu Mare, de la 24 aprilie, Voiteni – Reşiţa Nord şi de la 26 aprilie, Arad – Nădlac“, spune directorul firmei, Florin Hădăreanu. De altfel, până în prezent, compania braşoveană deţine cvasi-monopolul trenurilor private de călători din România.
Singurul concurent este, în prezent, Servtrans Invest SA, care operează secţia Costeşti – Roşiori Nord. „Avem patru perechi de trenuri pe zi, formate din vagoane închiriate de la CFR şi din locomotivele noastre. Activitatea este nerentabilă, însă subvenţia de la stat face să ieşim pe zero. În plus, noi suntem unul dintre cei mai mari operatori privaţi de transport feroviar de marfă şi mai folosim secţia pentru staţionarea vagoanelor de marfă, operaţiune pentru care ar trebui să plătim taxe pe alte sectoare de cale ferată“, spune George Buruiană, directorul general al Servtrans. „Vom prelua în administrare şi alte secţii dacă se împletesc cu interesele noastre de operator de marfă“, adaugă el.
Iar oferta e mai mult decât generoasă. În 2004, CFR a decis să scoată la licitaţie, pentru închiriere, circa 3.400 de kilometri de cale ferată, dintr-un total de 11.400. Mai exact, 120 de sectoare feroviare, cu lungimi cuprinse între trei şi 93 de kilometri. Până la acest moment, conform informaţiilor oferite de Biroul de Presă al Ministerului Transporturilor, actualizate cu date din piaţă, doar 27 de sectoare, totalizând 691 de kilometri (din care 15 sectoare cu 554 de kilometri pentru trafic mixt, de călători şi marfă, restul fiind dedicate doar traficului de marfă), au intrat în administrarea particularilor, alte nouă, cu o lungime de 254 de kilometri, fiind în curs de preluare.
Viaterra Spedition, firmă deţinută, potrivit mass-media, de fostul şef al gării din Oradea, se luptă să înceapă operarea unor curse de pasageri în vestul ţării. „Noi am câştigat licitaţia pentru două sectoare, Ciumeghiu – Holod şi Holod – Vaşcău, însă nu s-a reuşit predarea-primirea cu CFR, asta şi din cauza opoziţiei unor angajaţi. Însă, sperăm să dăm drumul în curând la activitate, cu două automotoare franţuzeşti, la mâna a doua, şi cu alte garnituri închiriate de la compania de stat“, spune directorul de exploatare al companiei, Mihai Pintea.
De la Braşov spre litoral cu vagoane franţuzeşti
Tot din Franţa şi tot la mâna a doua, au fost cumpărate şi automotoarele RC-CF. Acestea sunt renovate şi apoi întreţinute într-un depou situat în incinta uzinelor Tractorul din Braşov. Tot acolo vor fi cosmetizate şi 14 vagoane de dormit şi cuşetă achiziţionate second hand din Franţa.
O parte dintre ele vor intra, începând din această vară, în componenţa unui tren privat care va circula între Braşov şi litoralul Mării Negre. Garnitura va merge pe şine ziua, având în vedere că paturile din cabine sunt astfel concepute încât să se transforme în banchete.
„În prezent, suntem în curs de definitivare a documentaţiei. Am cerut aprobare să circulăm în regim de accelerat, cu plecare la 5,50 din Braşov şi sosire după aproape şapte ore la Constanţa, urmând ca întoarcerea să aibă loc după-amiaza, cu sosire în Braşov la ora 20,17. Dacă vor fi cereri, vom menţine traseul şi după încheierea sezonului estival“, spune Florin Hădăreanu. Iar extinderea nu se va opri aici. „Având în vedere că vagoanele sunt, totuşi, de dormit, ne gândim la lansarea unui tren de noapte pe o rută ce nu a fost încă stabilită“, spune el.
Salvatoarea subvenţie
«Activitatea este nerentabilă, însă subvenţia de la stat face
să ieşim pe zero. În plus, mai folosim secţia pentru staţionarea vagoanelor de marfă, operaţiune pentru care ar trebui
să plătim taxe pe alte sectoare.»
George Buruiană, director general Servtrans
Din Carpaţi la mare
«Începând din vară, vom lansa un tren privat direct între Braşov şi Constanţa. Dacă va fi cerere din partea călătorilor, vom menţine traseul şi după încheierea sezonului estival.»
Florin Hădăreanu, director RC-CF Trans SRL
În gara din Zărneşti, lucrurile se petrec ca în oricare altă staţie de cale ferată: mergi la ghişeu, îţi cumperi clasicul bilet din carton maroniu şi te urci în tren
Cabinele vagoanelor de dormit franţuzeşti se transformă, pe timpul zilei, în compartimente confortabile
Automotorul pleacă de şase ori pe zi din Zărneşti spre Braşov şi se pare că este preferat autobuzelor, pentru că este mai rapid şi mai punctual
