O prima de asigurare minima (500.000 lei/luna) da posibilitatea unei companii sa vireze regulat – lunar, de pilda – sume importante in contul unui angajat. Banii pot fi retrasi fie de catre companie, fie direct de catre angajat. Pentru ca lucrurile sa mearga mai usor, se va semna o hartie prin care banii sunt virati direct in contul persoanei asigurate – angajatul. Acesta din urma isi poate lua „sporul” direct de la banca sau prin intermediul unui card.
Costul fiscal al asigurarii s-ar parea ca este impozitul pe profit. Spunem „s-ar parea”, intrucat deciziile Ministerului Finantelor Publice (MFP) continua sa fie discordante cu privire la aceasta problema. Inspectorii fiscali le considera scutite de impozit, dupa cum cred de cuviinta. La aparitia legii asigurarilor, in 2000, un director din MFP, Eugen Constantin Iordachescu, raspundea oficial unei mari companii de asigurari: „Primele de asigurare si reasigurare se prezinta sub forma cheltuielilor aferente realizarii profitului si pe cale de consecinta sunt deductibile fiscal”. Cu toate acestea, se pare ca responsabilii cu stransul banilor la buget nu
s-au pus de acord si aplica legea dupa plac. Un caz special este cel al microintreprinderilor – care nu platesc impozit pe profit. Potrivit Ordonantei nr. 24/2001, acestea sunt impozitate cu 1,5% la venituri. Pentru acestea, varianta asigurarilor pare o solutie optima, desi va fi de luptat cu mentalitatea salariatilor.
Personal, ministrul Tanasescu a cerut sefului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) sa ia masuri contra fenomenului asigurarilor pe post de salarii. Sunt doua variante: legea asigurarilor sa fie modificata si cheltuielile cu primele sa fie impozitate categoric cu 25%. Varianta mai sumbra despre care vorbeste Nicolae Crisan, seful CSA este: „Noi am propus ministrului Tanasescu solutia: primele de asigurare sa fie impozitate ca venituri ale angajatului, inainte sa fie varsate la asigurator”.
Aceasta varianta nu sta in picioare, sustin expertii in impozitarea veniturilor, atata timp cat compania plateste asigurarea – deci subiectul impozitarii este societatea, nu persoana fizica.
Sistemul platii asigurarilor in loc de salarii a patruns mai usor in companiile mari, mai ales la cele care vor sa isi protejeze salariatii contra riscurilor de accidente – constructii, benzinarii.
Parte din lefuri pot fi platite ca prime pentru asigurarile de tip unit linked – cu o componenta de investitii. Banii pot fi retrasi oricand, cu unele comisioane – in suma fixa sau stabilite ca procent – cumulat, intre 6-7% pentru retrageri imediate.
Daca sunt lasati in cont, se capitalizeaza cu o dobanda variabila, in functie de randamentul fondurilor de investitii. In plus, la sfarsitul contractului, asiguratul isi poate retrage toti banii capitalizati in timp sau isi poate esalona sumele cuvenite ca pensie privata. Chiar si in acest caz, e preferabila mentinerea contractului de munca, pentru serviciile de sanatate si o minima protectie sociala de stat. Daca toti banii sunt retrasi, asiguratul pierde avantajul pensiei, insa va putea primi mai multi bani in mana, prin eliminarea taxelor pe salarii.
Ca regula, o polita protejeaza asiguratul in caz de deces. Clauze suplimentare la polita de baza pot asigura persoana, cu unele costuri suplimentare, contra riscului de accidente, dar se poate opta si pentru protectia in cazul spitalizarii sau al interventiei chirurgicale.     

Angajat
Carte de munca (suma minima) + asigurare:
· mai multi bani
· protectie sociala minima
· asigurare in caz de deces
· posibilitatea unei pensii private
· optional, asigurare de accidente, spitalizare

Angajator

taxe minime pe salarii
in schimb se platesc:
· 25% impozit pe profit?
· costuri asigurare de viata pentru salariati
– min. 500.000 lei/luna
– comisioane asigurator
(6-7%)

Asigurator

Contracte individuale sau de grup:
· clienti noi
· venituri din asigurare
· comisioane de administrare

Fuga de impozite

Comisia de munca din Senat a votat desfiintarea conventiilor civile. Dupa ce va trece de plen, proiectul de lege privind incadrarea in munca va anula toate colaborarile. Reversul medaliei: variante de fuga.

„Conventiile civile de prestari servicii vor inceta in termen de 60 de zile de la data adoptarii acesteia” – stabileste proiectul de lege privind incadrarea in munca, initiat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS) si adoptat de Comisia specializata din Senat. Acelasi proiect mareste amenzile pentru munca la negru: intre cinci si 100 de milioane de lei. Putini sunt senatorii din Comisia de Munca si Protectie Sociala care au votat impotriva. „Eu personal nu inteleg care este motivul real al eliminarii contractelor de colaborare, din moment ce situatia este foarte clar reglementata in prezent: cei care n-au contract de munca nicaieri trebuie sa plateasca CAS (si angajatorul, si angajatul prin contract de colaborare), iar cei care au contract de munca platesc inclusiv fondul de sanatate aferent veniturilor din colaborari – desi nu primesc o ingrijire mai buna daca platesc mai mult ca altii”, precizeaza senatorul Alin Ciocarlie, Comisia de munca si protectie sociala.
Proiectul nu ia in considerare o serie de activitati ocazionale, unde nu poate fi vorba de contract nici macar pentru doua ore/zi. Exemplu: consultanta juridica, traduceri, procesare computerizata. In expunerea de motive, Guvernul isi da arama pe fata: „Prin Memorandumul negociat cu FMI, s-a stabilit ca obiectiv elaborarea unui proiect de lege care sa urmareasca extinderea bazei de impozitare aferente fondurilor de pensii si somaj” – isi sustine cauza cabinetul Nastase. Cu alte cuvinte, MMSS vrea mai multi bani de pensii – dar nu de la miliardarii datornici, ci prin executarea celor cu doua milioane de lei/luna.

Dividende „din mana”

O metoda pe care o folosesc angajatorii care fac profit este utilizarea dividendelor pentru plata „din mana” a unor sume pentru angajati. Dezavantajul este ca dividendele se distribuie o singura data, la sfarsitul anului fiscal. Impozitul aferent: 25% impozit pe profit si 5% pe dividende. Sau 1,5% la venituri si 5% pe dividende, in cazul microintreprinderilor. Mecanism: asociatul pastreaza banii in banca, din care anul viitor va alimenta parti substantiale din salarii. Evident, fara acte. Angajatii au carte de munca pe sume minime – deci nu muncesc la negru.
Avantaje: impozite mai mici pe salarii, dobanzi la banii din banca. Dezavantaje: e riscant. Totusi, suspiciunea de evaziune fiscala se probeaza numai pe baza marturiilor angajatilor. Nu exista acte.
Premii in loc de prime
Ordonanta nr. 7/2002 privind impozitul pe venit stabileste o cota de impozit de 10% pentru premii (impozit final – venitul nu se globalizeaza). Prin urmare, o companie de curatenie va organiza concurs de sters geamurile si va premia cel mai eficient angajat.
Evident, pentru domenii ca moda, frumusetea, creatia, industria artei concursurile sunt cu atat mai nimerite. La fel in marketing sau in cercetare, precum si in noile tehnologii.
Avantaje: o metoda simpla de a evita impozitele pe salarii, cu un pret mic, de numai 10%; angajatii sunt stimulati;
Dezavantaj: organizarea de concursuri consuma energie si timp.