Germania ar putea reveni la perchezițiile secrete ca în fosta Germania de Est
Biroul Federal de Poliție Criminală din Germania intenționează să efectueze percheziții secrete în locuințele persoanelor suspectate de terorism, în cadrul unor măsuri antiteroriste. Deși acest lucru este în prezent interzis, ministrul de Interne pregătește schimbări legislative în acest sens.
Propunerea ministrului de Interne, Nancy Faeser, de a permite percheziții secrete în locuințele suspecților de terorism aduce aminte de practicile „Stasi” din fosta Germania de Est.
Această poliție secretă se infiltra în casele celor considerați oponenți ai regimului pentru a le asculta telefoanele. După căderea RDG și reunificarea Germaniei în 1990, această practică a fost abandonată.
Faeser dorește acum să reintroducă aceste metode în contextul amenințărilor teroriste, dar implementarea necesită aprobarea Parlamentului german.
Ministrul de Interne propune ca Biroul Federal de Poliție Criminală (BKA) să aibă permisiunea de a instala software de spionaj pe smartphone-urile și computerele suspecților.
În urma unui atac recent cu cuțitul comis de un islamist sirian la Solingen, un purtător de cuvânt al lui Faeser a susținut, într-o conferință de presă guvernamentală, că planul este justificat în special pentru combaterea terorismului islamist.
„În acest context, credem că este absolut evident că autoritățile de securitate trebuie să aibă competențele adecvate pentru a-l contracara”, a spus el, dar nu a oferit detalii suplimentare despre proiectul de lege, menționând că guvernul încă îl dezbate.
Este puțin probabil ca partidul neoliberar Democrați Liberi (FDP), cel mai mic din coaliția guvernamentală, să fie de acord cu intrările secrete în locuințe autorizate de guvern, deoarece protejarea drepturilor cetățenilor este o valoare centrală pentru FDP.
Partidul susține că terorismul internațional și alte infracțiuni grave pot fi combătute eficient fără a recurge la legi mai stricte
În prezent, autoritățile de securitate germane pot, în anumite condiții, să monitorizeze electronic dispozitivele suspecților fără a intra în locuințele acestora, utilizând un software de la distanță care colectează date fără ca persoanele vizate să știe.
Din 2017, poliția germană are dreptul de a aplica această metodă în cadrul „căutărilor online” pentru supravegherea locuințelor suspecților. Totuși, fiecare acțiune trebuie să fie aprobată de o instanță, sau, în cazuri extrem de urgente, de un birou al procurorului.
Secțiunea 100 a Codului penal specifică tipurile de infracțiuni care pot fi investigate prin „căutări online”, printre acestea numărându-se amenințările la adresa ordinii democratice, formarea de grupuri criminale, omorul, infracțiuni sexuale, trafic de droguri, spălare de bani, trafic de persoane și abuz de azil.
Conform datelor oficiale ale guvernului german, numărul de „căutări online” se menține de ani de zile la o valoare de două cifre, majoritatea vizând infracțiuni legate de droguri. Totuși, aceste metode sunt adesea controversate. În 2008, Curtea Constituțională Federală a stabilit că astfel de percheziții sunt permise doar în cazuri în care viața umană sau securitatea statului sunt amenințate, ceea ce face ca perchezițiile secrete să fie o excepție în combaterea criminalității în Germania.
Spre deosebire de acestea, perchezițiile deschise la domiciliu sunt o practică obișnuită
Spre deosebire de acestea, perchezițiile deschise la domiciliu sunt o practică obișnuită și se efectuează doar cu ordin judecătoresc sau la solicitarea unui procuror, în prezența suspectului. Uneori, aceste raiduri devin subiecte de presă, cum a fost cazul percheziției locuinței lui Jürgen Elsässer, editorul revistei germane de extremă dreaptă „Compact”, care a fost interzisă temporar în iulie 2024 de ministrul de interne Nancy Faeser.
Ulterior, Curtea Administrativă Federală a permis reluarea publicației, invocând drepturile la libertatea presei și libertatea de exprimare.
În ciuda acestei decizii, autoritățile germane ar putea, teoretic, efectua în continuare percheziții secrete la domiciliul lui Elsässer, deoarece „Compact” a fost desemnată ca publicație „confirmată de extremă dreaptă” în 2021 de Oficiul pentru Protecția Constituției, ceea ce permite „investigații sub acoperire” care includ chiar și „intrarea în locuință”, dar doar de la distanță.
Ministrul Justiției, Marco Buschmann (FDP), a respins propunerea lui Faeser
El a afirmat că spionarea secretă a locuințelor nu va fi permisă într-un stat constituțional. Buschmann a subliniat că o astfel de acțiune ar reprezenta o încălcare gravă a normelor.
„Nu se va acorda nicio autorizație pentru a spiona în secret casele oamenilor. Noi nu facem asta într-un stat constituțional. Aceasta ar fi o încălcare absolută a tabuului”, a scris el.
Buschmann a argumentat că statul nu a recurs la astfel de măsuri nici măcar în timpul atacurilor din anii 1970 ale Facțiunii Armatei Roșii (RAF), când extrema stângă a răpit și ucis oameni.
El a făcut apel la proporționalitate, avertizând că o lege care permite pătrunderea secretă în locuințe ar putea eroda încrederea publicului în statul de drept.
„Dacă o lege permite statului să pătrundă în secret într-o locuință pentru a o percheziționa, mulți oameni își vor pierde încrederea în statul de drept”, a afirmat Marco Buschmann.
