Brusc, alegerile franceze au avut ca temă cine ar conduce țara cel mai bine în decursul primului război major apărut în Europa după mai multe decenii. În Ungaria, alegerile ar fi hotărât drumul țării spre o mai mare dictatură sau spre o democrație liberală, dar toate astea au fost umbrite de discuțiile despre război și pace și despre Est contra Vest, transmite The Atlantic.
Războiul din Ucraina a marcat cu totul politica europeană. Germania renunță la niște așa-zise tabu-uri pe tema cheltuielilor din sectorul apărării. Finlanda și Suedia își reconsideră poziția față de Rusia și față de NATO, iar Polonia se transformă pentru Bruxelles dintr-un paria în partener. În plus, cele două apropiate alegeri dezvăluie modul în care locuitorii de pe continent – deja afectați de majorarea prețurilor la energie și de milioanele de refugiați veniți din Ucraina – reacționează în fața unui război ce pare că nu se va sfârși prea curând.
Alegerile din Ungaria, în contextul războiului ucrainean
Rezultatul cel mai apropiat se va vedea în Ungaria, care se prezintă la urne. De luni de zile, aceste alegeri au fost considerate în general ca fiind un referendum cu privire la Orbán – evenimentul fiind cea mai grea încercare pentru el de peste un deceniu. Spre deosebire de alegerile anterioare, când a candidat în fața unei opoziții dezbinate, de data asta el se confruntă cu o coaliție de șase partide, care și-au proclamat drept obiectiv comun înlăturarea lui de la putere.
În opinia opoziției, actualele alegeri au ca obiectiv salvarea democrației ungare din fața impulsurilor dictatoriale ale lui Orbán. Pentru partidul Fidesz al lui Orbán, scopul alegerilor este acela de a păstra Ungaria drept apărător al valorilor tradiționale și de a preveni influența venită din partea așa-zisei Stângi internaționale.
Dar, în privința alegerilor, strategia lui Orbán s-ar putea dovedi eficientă. Potrivit unor sondaje recente, Fidesz și-a păstrat un mic avans în fața opoziției. Și, din cauza nesiguranței datorate războiului, “oamenii vor alege dracul pe care îl cunosc deja”, după cum afirmă Istvan Kiss, director executiv al Institutului Dunării, o instituție conservatoare din Budapesta, totodată fost consilier al partidului Fidesz.
Războiul a schimbat atitudinea francezilor
Ucraina domină și campania electorală din Franța, deși, dacă te-ai afla la fața locului, nu ți-ai da seama de asta. “Deși primul tur de scrutin are loc peste o săptămână, se pare că, în acest moment, în Franța nu are loc nicio campanie electorală”, spune Georgina Wright, directorul programului Europa de la Institutul Montaigne.
„La fel ca în Ungaria, Ucraina a umbrit complet alegerile”, afirmă ea.
Deși alegătorii francezi se prezintă rareori la urne cu gândul la politica externă, războiul a reușit să le schimbe atitudinea, fie și numai din cauză că Franța a avut un rol de frunte în tratativele diplomatice ale Occidentului cu Rusia.
Macron nu numai că s-a deplasat la Moscova/…/ dar de atunci a vorbit de zeci de ori la telefon cu Putin și cu Zelenski. „Francezii se uită acum la cel care i-ar putea scoate din criză”, afirmă dna Wright. „Or, în general se crede că, probabil, Macron este singura persoană care ar putea face asta”.
Impactul alegerilor europene asupra Ucrainei
Dar, la fel cum războiul din Ucraina afectează aceste alegeri, rezultatul lor va avea totodată un efect și asupra Ucrainei – respectiv, în privința reacției Europei la criza de acolo – dacă situația actuală se menține sau dacă politica se va schimba. O victorie a lui Macron ar însemna și o victorie a celor care militează pentru o Europă mai puternică – poziție pentru care el a părut să lupte în special din cauza invaziei ruse.
Iar dacă Orbán rămâne la putere, așa cum se preconizează, asta ar reprezenta semnalul unor noi greutăți în privința consensului european cu privire la Rusia, mai ales atunci când se pune problema dependenței continentului de petrolul și de gazele rusești.
