Politica germană este întinerită
Alegerile germane din 26 septembrie nu numai că au lăsat un Bundestag mai mare – 735 de locuri, cu 26 mai multe decât în legislatura trecută – dar și mai tinere: aproximativ 30% dintre parlamentari au 40 de ani sau mai puțin. După alegerile din 2017, acest procent de reprezentanți a fost de doar 15%.
Cu greu vom găsi un rezultat mai simbolic al acestei întineriri a politicii germane decât cel al districtului electoral istoric al cancelarului ieșit, Angela Merkel: tânăra candidată social-democrată Anna Kassautzki, în vârstă de doar 27 de ani, a câștigat mandatul direct în circumscripția electorală Antepomerania-Rügen. După mai bine de trei decenii de victorii ale lui Merkel, în acest district din nord-estul Germaniei există nu doar o schimbare generațională, ci și o orientare politică, care rezumă într-un fel ceea ce s-a întâmplat la urne.
Cele mai votate două partide la nivel federal sunt în continuare social-democrații SPD și uniunea conservatoare a CDU – CSU. Dar evoluția electorală a acestei mari coaliții, care a guvernat trei din ultimele patru legislaturi din Germania, arată în mod clar o tendință de scădere: dacă la sfârșitul secolului trecut cele două mari partide istorice erau încă în stare să câștige alegeri cu 40% sau mai multe voturi, astăzi cu greu pot visa să se apropie de pragul de 30%.
De fapt, SPD și CDU-CSU continuă să fie opțiunile politice preferate în rândul electoratului din grupa de vârstă cuprinsă între 45 și 59 de ani, și de asemenea, printre cei peste 60 de ani. Totuşi, generaţia baby-boomer pierde greutate la nivel electoral din pură chestiune fiziologică. Generațiile mai în vârstă mor și, odată cu ele, şi dominația electorală a celor două mari partide germane postbelice. SDP și CDU-CSU par să fie tot mai mult puţin prezente în politica germană.
Două partide se remarcă printre tinerii și noii alegători din Germania: eco-liberalii din Partidul Verzilor și liberal-conservatorii din FDP. Al treilea și al patrulea partid votat la ultimele alegeri au fost, de asemenea, preferate în grupa de vârstă 18-29 de ani. Ecologiștii au obținut 22% din voturi între milenialii întârziaţi și între membrii așa numitei Generaţii Z. FDP, la rândul său, a obținut 19% din voturi în aceeași grupă de vârstă. Printre primii alegători, liberalii au fost chiar prima forță cu 23%. Aceste date i-au surprins pe politologi și pe analiști, de vreme ce pozițiile de stânga și ecologiste predominau în straturile tinere ale Germaniei, arată El Periodico.
Avansul Verzilor și liberalilor este incontestabil
Dacă rezultatele din 2017 sunt comparate cu cele din acest an, avansul Verzilor și liberalilor este incontestabil în rândul celor mai tineri: ecologiștii au câștigat unsprezece puncte, iar FDP, șase. În schimb, social-democrații și CDU-CSU au pierdut două și respectiv paisprezece puncte. Regresul conservator este deosebit de dur în rândul noilor generații: partidul lui Merkel a obținut doar rezultate mai bune decât post-comuniștii din Die Linke și decât extrema dreaptă din Alternativa pentru Germania (AfD). Cel mai rău rezultat din istorie (24,1%) al uniunii conservatoare este, prin urmare, nu numai o veste proastă pentru prezentul politic al partidului, ci prezintă şi o perspectivă sumbră de viitor pentru CDU .
În căutarea motivelor acestei întineriri politice, primul şi cel mai logic este vârsta liderilor partidului: candidata verde, Annalena Baerbock, are 40 de ani. Președintele și șeful electoral al FDP, Christian Lindner, are 42 de ani. Pare normal ca alegătorii mai tineri să empatizeze mai mult cu candidații care par să le reprezinte mai bine interesele din pură chestiune generațională. Candidații SPD, Olaf Scholz, și creștin-democratul, Armin Laschet, au 63 și, respectiv, 60 de ani.
Dar argumentarea generațională pare insuficientă pentru a explica acest transfer intergenerațional de voturi. După cum au subliniat mult timp sondajele de opinie, criza climatică se numără printre principalele preocupări ale tinerilor germani. Iar Verzii sunt partidul care a tematizat cel mai bine și cel mai clar problema climatică și al căror program are obiective mai ambițioase de a realiza decarbonizarea economiei și reducerea emisiilor cu efect de seră.
Care sunt motivele pentru progresul liberal
Motivele pentru progresul liberal în rândul tinerilor par mai complexe: „În timp ce alte partide au susținut și au impus restricții în timpul crizei coronavirusului, FDP a fost singura forță, dincolo de AfD, care și-a ridicat vocea pentru drepturile individuale”, spune politologul Uwe Jun în declaraţiile sale la televiziunea publică ARD. „Și acest lucru le place tinerilor, precum și alte pozițiilor ale Verzilor cum ar fi liberalizarea politicii de droguri”, susține Jun, care, de asemenea punctează marele angajament al FDP de a digitaliza economia printr-o infrastructură de Internet mai bună sau efectiva prezență a partidului pe rețelele de socializare.
Până când vom afla care ar putea fi impactul acestei întineriri a politicii germane pe termen mediu și lung, pe termen scurt există deja o consecință: dacă nu vor apărea surprize, Republica Federală se îndreaptă spre prima Coaliție Semafor (SPD, Verzi și liberali) la nivel federal din istoria sa. Guvernabilitatea țării necesită sprijinul celor două partide cu cele mai multe voturi în rândul tinerilor.
