Recentele alegeri din SUA au permis Partidului Republican sa recastige controlul Congresului american, iar presedintele George Bush a promis ca va adopta masuri pentru impulsionarea economiei. Casa Alba promite ca va insista ca reducerea impozitelor, valabila pentru o perioada de zece ani, sa devina permanenta. Se au in vedere si noi pachete legislative care sa reduca si mai mult taxele platite de investitori.
Anul 2002 a fost mai bun din punctul de vedere al performantelor economice fata de anul anterior. In primele noua luni din 2002, s-a obtinut o crestere medie de 3%, ceea ce conduce la o evolutie pozitiva pana la sfarsitul anului, chiar daca in ultimul trimestru nu se vor mai inregistra cresteri la fel de mari. Biroul national de cercetari economice, un institut independent din SUA, a anuntat la inceputul lunii noiembrie ca „evolutia economiei din primele opt luni ale anului 2002 demonstreaza ca declinul inceput anul trecut a luat sfarsit”. Va dura insa pana cand sa se afirme ca recesiunea economica a incetat, dar datele statistice indica faptul ca economia a trecut de ceea ce era mai rau.
Decizia Fed, (Federal Reserve – Banca Centrala a SUA) de a-si anula interventia pe piata monetara – prin reducerea dobanzii directoare de la 1,75% la 1,25%, mai mult cu 0,25%, decat se asteptau analistii – demonstreaza o ingrijorare mai mare decat afirma Allan Greenspan, privind sansele de revenire a economiei. Masura adoptata vrea sa incurajeze investitiile si cresterea consumului, prin scaderea costurilor pentru contractarea de credite. Conducerea Fed a adoptat politica prezentata la inceputul acestui an intr-un studiu referitor la politica monetara, cand ratele dobanzilor se apropie de zero si exista riscul inflamarii deflatiei. Concluzia studiului amintit: este o greseala sa nu reduci dobanzile numai pentru ca in viitor nu se vor mai putea face alte modificari in sens descrescator. Cresterea de 4% a productivitatii muncii inregistrata in trimestrul al treilea conduce la o crestere cumulata pentru ultimele 12 luni de 5,3%. Este cea mai buna performanta inregistrata in ultimii 20 de ani. Avantajul imediat pentru companii, dat de cresterea productivitatii muncii, este ca permite majorarea profiturilor, chiar daca vanzarile scad sau raman constante. Profituri mai mari inseamna aprecierea cotatiilor actiunilor la Bursa si incurajarea societatilor comerciale sa investeasca mai mult capital. Lipsa investitiilor de capital a fost cel mai grav fenomen care a adancit recesiunea economica din SUA. Reversul medaliei acestor politici economice il constituie amanarea deciziilor de creare a noi locuri de munca, chiar cand cifra vanzarilor creste consistent. Aceasta seamana cu o revenire a economiei, dar fara scaderea ratei somajului.
Seful FED crede ca economia a depasit punctul critic
Productivitatea este principalul indicator pentru obtinerea unei cresteri a capacitatii de productie fara a aparea pericolul inflamarii inflatiei. Economistii apreciaza o crestere sustenabila pe termen lung a fortei de munca, la o valoare de 1% pe an, la care se adauga rata de crestere a productivitatii. De exemplu in SUA, intre 1970 si 1995, productivitatea a crescut in medie cu 1,5% anual. Cresterea economica a fost in jur de 2,5%, respectand definitia unei cresteri sustenabile. In ultimii cinci ani productivitatea a crescut cu circa 2,5%. Cresterea actuala de 5,3% pentru acest an nu este de un nivel care sa se mentina o perioada lunga. Insa daca se va stabiliza in jurul valorii de 2,5%, rata de crestere economica poate fi de 3,5% sau chiar mai mare.
Acesti indicatori dau o imagine pozitiva a previziunilor economice pentru perioada urmatoare. Rata somajului, de 5,7% in prezent, poate sa scada sub nivelul de 4%. Salariile pot sa creasca, fara a se diminua profiturile companiilor. Incasarile bugetare pot sa se mareasca fara ca nivelul impozitelor si al taxelor sa creasca. Presedintele Fed, Alan Greenspan, tocmai pe acesti indicatori s-a bazat cand a afirmat ca perspectivele economiei sunt foarte bune. „Desi cresterea economica s-a mentinut relativ bine in ultimul an, mai multi factori au continuat sa actioneze asupra economiei”, a afirmat Greenspan, mentionand reluarea investitiilor de capital, scandalurile financiare, in randul carora cazul Enron ocupa primul loc, scaderea burselor si temerile privind un eventual conflict in Irak. In viziunea sefului Fed, economia SUA a depasit punctul critic al recesiunii economice, neexistand pericolul aparitiei unor dezechilibre economice majore.
In ciuda acestor previziuni optimiste, oamenii de afaceri raman reticenti fata cresterea economiei. Un studiu realizat pe 150 de companii a relevat ca 60% din cei intervievati au declarat ca se asteapta la noi concedieri in cursul anului viitor, fata de numai 11% care au declarat ca se vor efectua noi angajari. Doua treimi din sefii de corporatii erau pregatiti pentru un ritm de crestere macroeconomic de mai putin de 2% in 2003, cu toate ca in perioada respectiva cresterea economica a fost de 3,2%.
Reducerea drastica a dobanzilor initiata de Fed trebuie sa fie de durata pentru a mentine ritmul actual de dezvoltare. Primul sector care a beneficiat de pe urma acestor masuri este constructia de locuinte. Piata imobiliara a devenit motorul cresterii consumului populatiei. De exemplu, pentru o locuinta evaluata la 275.000 USD, cumparatorul poate contracta un credit de 250.000 USD pe 30 de ani la o dobanda de 6% pe an, ceea ce inseamna ca rata plus dobanda lunara va fi de 1.500 USD. In 1990, la o dobanda de 10% pe an, el putea contacta un credit de maximum 160.000 USD. Diferenta de 4% a dobanzii se traduce prin cresterea cu 56% a valorii creditului pe care si-l poate permite. Pericolul consta in cresterea dobanzilor pentru creditele ipotecare. Tot mai multi nu-si vor putea permite sa achite rate tot mai mari, vor fi obligati sa vanda, si in final preturile de pe piata imobiliara se vor prabusi. Pe termen mediu si lung, este obligatoriu ca ratele dobanzilor sa ramana la valori minime, care sa incurajeze mentinerea cheltuielilor de consum la un nivel ridicat.
