Un subiect de mare actualitate – în măsura în care este abordat de mulţi comentatori şi analişti, mai mult sau mai puţin meritat – este acela al influenţei factorilor politici asupra economicului, în general, şi a evoluţiei cursului de schimb al monedei naţionale, în particular. Criza politică în sine nu a schimbat în mod profund – nici în bine, nici în rău! – situaţia economică a ţării; totuşi, atitudinea investitorilor străini şi a organismelor internaţionale faţă de România a fost destul de „rece“ după începerea crizei politice. În primul rând, vorbim de pericolul real al derapajului bugetar. În principiu, orice perioadă electorală aduce temeri privind cheltuieli bugetare exagerate, indiferent de stabilitatea guvernului sau a coaliţiei parlamentare dominante. În condiţiile unui „vid“ de autoritate, este de aşteptat să putem asista la cheltuieli bugetare necontrolate (în special de către autorităţile locale), cu profund iz electoral. Apoi, este vorba şi de percepţia investitorilor străini şi a mediului de afaceri intern faţă de criza politică. Pe plan intern, instabilitatea politică generează temerea că lucrurile scapă de sub control: politicile fiscale (şi aşa inconsecvente) pot suferi alterări majore, proiectele de investiţii în infrastructură ar putea fi amânate sau decalate, în funcţie de noile grupuri de interese care vor accede la putere la un moment dat… În acest context, oamenii de afaceri stau în expectativă, iar efectul asupra economiei este amânarea ieşirii ţării din recesiune cu câteva luni. Astfel, în loc de jumătatea lui 2010, este posibil ca în România creşterea economică să fie reluată în al treilea sau chiar al patrulea trimestru. Nu în ultimul rând, investitorii străini şi organismele internaţionale sunt preocupate de seriozitatea autorităţilor române în respectarea obligaţiilor asumate conform acordurilor de finanţare. Nervozitatea investitorilor străini se manifestă prin specularea monedei naţionale care, fără o susţinere consecventă din partea băncii centrale, ar fi supusă la presiuni puternice pentru depreciere. Repet, fundamentele economice nu indică în acest moment o degradare a nivelului de echilibru pe termen mediu al leului faţă de euro; totuşi, pe termen scurt, contează mai mult factorii psihologici decât cei economici.
Dragoş Cabat, CFA*, Managing Partner eFin.ro
* CFA – Chartered Financial Analyst este o calificare dată CFA Institute din SUA, organizaţie cu 135 de societăţi membre
