Nu cu multa vreme in urma, seful statului anunta, in urma unei sedinte de guvern pe care o prezidase, ca este foarte nemultumit de modul in care autoritatile romane administreaza si gestioneaza banii primiti din finantari externe, mai ales de la Uniunea Europeana. Presedintele Emil Constantinescu a cerut chiar premierului destituirea tuturor celor care nu au utilizat corespunzator creditele sosite din surse externe, precum si a celor responsabili de proasta gestionare a sumelor alocate de instit
Nu cu multa vreme in urma, seful statului anunta, in urma unei sedinte de guvern pe care o prezidase, ca este foarte nemultumit de modul in care autoritatile romane administreaza si gestioneaza banii primiti din finantari externe, mai ales de la Uniunea Europeana. Presedintele Emil Constantinescu a cerut chiar premierului destituirea tuturor celor care nu au utilizat corespunzator creditele sosite din surse externe, precum si a celor responsabili de proasta gestionare a sumelor alocate de institutiile financiare internationale pentru derularea diferitelor proiecte.
In acelasi ton cu seful statului, premierul Mugur Isarescu anunta, la aceeasi data, ca va fi controlat modul de utilizare a creditelor si finantarilor externe si ca Guvernul va impune o crestere a „fluidizarii fluxurilor financiare”.
De unde pana unde aceste iesiri la rampa? In ultimul timp si din ce in ce mai des, din mediul politic au inceput sa iasa la iveala diverse declaratii acuzatoare in privinta eficientei utilizarii banilor ce vin din exterior. Dar, de multe ori, acuzatiile cu tinta precisa nu au fost si bine dovedite. Referindu-se la unul dintre programele de finantare ale Uniunii Europene, negociatorul-sef cu UE, Aurel Ciobanu-Dordea, spunea ca banii din SAPARD sunt, de fapt, „fonduri pentru amici”. Trimiterea era directa catre Ministerul Agriculturii, cum la fel de evidenta era si insinuarea ca, din cauza coruptiei din interior, Ministerul nu va putea gestiona programul SAPARD, a carui derulare inca nu a inceput.
Multe acuzatii raman nedovedite
Un alt semnal privind coruptia in administrarea fondurilor externe a venit din judetul Bihor: agricultorii
-au plans luna trecuta ca li s-a cerut mita intre 15 si 20 la suta din valoarea proiectelor, pentru ca acestea sa primeasca bani de la Uniunea Europeana.
Coordonatorul programelor UE pentru Romania, Simon Mordue, spune ca „in ceea ce priveste chestiunea proastei administrari sau coruptia care ar cuprinde sistemul de administrare a fondurilor europene, Uniunea Europeana are o politica foarte clara, de intoleranta. Ori de cate ori ne sunt prezentate fapte concrete, probate de dovezi la fel de concrete, le urmarim cu corectitudine si ne asiguram ca se iau masuri corespunzatoare, atat din partea UE cat si, in cazuri corespunzatoare, din partea autoritatilor romanesti”. Deocamdata insa, nici un fapt dovedit, nimic concret. Cunoscand insa lipsa de credibilitate a functionarilor publici din Romania, este lesne de inteles ca sunt din ce in ce mai multe suspiciunile privind modul corupt in care „se impart” banii din finantari externe. Cu atat mai mult cu cat este vorba de sume foarte mari, sute de milioane de euro sau zeci de milioane de dolari.
In luna martie, economistul Dragos Negrescu, fost secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe avertiza, citat de Mediafax, ca 640 de milioane de euro din programele Phare, ISPA si SAPARD nu vor intra in tara in acest an, din „motive procedurale”. Altfel spus, din cauza inertiei autoritatilor romane in parcurgerea pasilor necesari obtinerii acestor bani.
UE creste miza: 640 milioane euro
La SAPARD, se intarzie infiintarea agentiei prin care vor fi derulate finantarile. La programul Phare, cateva milioane de euro riscau sa fie pierdute pentru ca Ministerul Agriculturii nu a incheiat contractele pentru achizitionarea de echipamente sanitar-veterinare in valoare de 2,5 milioane de euro si echipamente fitosanitare valorand 500.000 de euro. Conform agentiei Mediafax, fosta conducere a CEC „nu a manifestat interes” pentru obtinerea unor fonduri PHARE in valoare de 2 milioane de euro, vizand restructurarea Casei de Economii si Consemnatiuni in vederea privatizarii. De asemenea, nu
s-a organizat inca o licitatie pentru achizitionarea de echipamente in valoare de 100.000 de euro pentru scoala de Finante Publice.
La randul ei, Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala (ANDR) este cat pe ce sa piarda creditele nerambursabile, in valoare de 15 milioane de euro pentru restructurarea industriala si dezvoltarea resurselor umane. Presedintele ANDR, Liviu Marcu, argumenteaza aceasta intarziere prin faptul ca nu poate semna contractele de imprumuturi nerambursabile cu agentiile de dezvoltare regionala (ADR), deoarece acestea sunt organizatii nonguvernamentale si nu au raspundere penala.
Un alt program de sute de milioane de euro, ISPA, risca sa fie compromis de faptul ca beneficiarii romani ai acestui program, respectiv o serie de consilii locale, nu pot asigura cofinantarea investitiei, adica 25% din valoarea proiectului.
In pofida suspiciunilor privind incorectitudinea administrarii fondurilor europene, chiar coordonatorul programelor UE pentru Romania se arata multumit de modul in care s-au derulat acestea pana acum. „Eu cred ca spune Simon Mordue este intotdeauna important sa vorbim concret despre fapte. Sa luam, de exemplu, cel mai recent program Phare, pe 1997, care tocmai a expirat, cu valoarea totala de 100 milioane euro. Guvernul roman si-a indeplinit cele asumate in proportie de 98,7 %. E un indiciu clar al faptului ca nici un ban nu a fost pierdut”. Totodata, Simon Mordue s-a declarat bucuros de initiativa sefului statului de a cerceta cum anume au fost folosite fondurile externe: „Acum furnizam cam aproximativ 630-640 milioane euro pe an. Suntem bucurosi sa vedem intentia de a creste responsabilitatea guvernului si a controlului „in prima linie” asupra fondurilor UE”.
Parerea generala a analistilor ramane insa aceea potrivit careia, oricat de nobil ar fi scopul tuturor finantarilor externe, se vor gasi mereu, in mediile politice, tendinte de folosire a acestora in interes de partid, cu tenta electorala.
Finantarile europene pentru Romania depasesc 600 de milioane euro pe an
Programul PHARE
· dezvoltarea infrastructurii necesare aderarii la UE (care va mobiliza aproximativ 70% din totalul fondurilor Phare)
· consolidarea institutiilor necesare aderarii, in special modernizarea administratiei publice
· Phare 1997 a „consumat” 100 milioane de euro.
SAPARD
· fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea rurala si agricola
· valoarea totala: peste 150 milioane de euro pe an, la care se adauga contributia Guvernului roman, de pana la 50 milioane euro anual.
ISPA
· instrument pentru politici structurale de preaderare, pentru 2000-2006, este destinat proiectelor de mediu si transporturi
· valoare totala de aproximativ 239 milioane de euro anual.