Deşi urmăresc un scop comun – asigurarea unui venit după ce beneficiarul îşi întrerupe activitatea – poliţele de viaţă continuă să atragă clienţi şi după lansarea pensiilor private. Asigurătorii speră chiar la creşteri peste cele din anii trecuţi.

Până acum, românii care nu voiau să trăiască la pensie doar din banii oferiţi de stat puteau contracta o asigurare de viaţă care permitea plata unei rente viagere după expirarea unui anumit termen. De anul acesta, aceeaşi nevoie o îndeplinesc şi pensiile private obligatorii, şi pensiile facultative. Totuşi, asigurătorii nu se tem că pensiile private le vor muşca o parte din piaţă. Ba din contră, se aşteaptă la creşteri mai mari.

„Aşa s-a întâmplat şi în cazul Poloniei, unde, odată cu lansarea fondurilor de pensii obligatorii, asigurările de viaţă au avut creşteri foarte mari, peste nivelurile din anii precedenţi“, susţine Theodor Alexandrescu, directorul general al AIG Life. De aceeaşi părere este şi Crinu Andănuţ, directorul general al Allianz-Ţiriac Pensii: „Asigurările de viaţă şi pensiile facultative sunt produse total diferite. Amândouă vor avea o evoluţie crescătoare în perioada următoare“.

Reprezentanţii fondurilor de pensii facultative şi cei ai companiilor de asigurări de viaţă nu văd cele două produse ca unele care se pot substitui între ele, ci mai degrabă ca servicii complementare. „Beneficiile oferite fac complementare cele două produse. La baza asigurărilor stă garanţia capitalului şi gradul redus de risc. Pensiile facultative nu oferă o garanţie absolută a capitalului, ci mai degrabă una relativă şi au un grad de risc mai ridicat“, explică Alexandrescu. „Pensia facultativă, respectiv asigurarea de viaţă tradiţională sunt produse care împreună pot oferi un venit satisfăcător la pensie pentru români“, spune Andi McLennan, director de marketing&propositions de la Aviva.

Pensiile facultative şi asigurările de viaţă funcţionează în mod asemănător.

Asemănări şi deosebiri

Beneficiarul plăteşte contribuţii către administratorul fondurilor pe o perioadă de mai mulţi ani. La sfârşitul acesteia, poate primi banii înapoi sub forma unei pensii. Între cele două servicii există însă o serie de deosebiri. În cazul pensiilor, contribuţiile se plătesc lunar, iar banii sunt reţinuţi şi viraţi de angajator. În cazul asigurărilor, frecvenţa plăţilor este mai mică, iar sarcina achitării acestora îi revine clientului. În plus, asigurările de viaţă sunt mult mai flexibile şi pot acoperi riscuri care nu intră sub incidenţa pensiilor facultative. De exemplu, în caz de deces, asigurătorul poate achita ratele la credit sau poate plăti renta unui terţ beneficiar. De altfel, acesta este şi principalul argument al asigurătorilor atunci când spun că piaţa va creşte în continuare. „Estimăm că până în 2010 piaţa asigurărilor de viaţă va ajunge la un miliard de euro“, spune directorul AIG. Potrivit acestuia, diferenţierea dintre asigurările de viaţă şi pensiile private o vor face consultanţii, care vor recomanda fiecăruia produsul care i se potriveşte mai bine. „Cred că asigurările de viaţă sunt indicate persoanelor cu activitate intensă, care au persoane dependente în întreţinere“, spune Alexandrescu.

Primele asigurări de viaţă au fost lansate în România în urmă cu aproape zece ani. Chiar şi după această perioadă, piaţa a rămas slab dezvoltată.

Creşteri mari, volume încă modeste

Potrivit Comisiei de Supraveghere a asigurărilor, pentru 2007 se estimează un volum al primelor brute subscrise de 400 de milioane de euro, faţă de 336 de milioane anul trecut. Principalii jucători pe piaţa asigurărilor de tip unit-linked sunt ING şi Allianz-Ţiriac, care deţin 81% din piaţă, iar valoarea medie a primei anuale este de 400 de euro. În cazul poliţelor de viaţă prin care asigurătorul preia şi riscuri, precum cel de invaliditate, deces sau de neplată, şapte companii îşi dispută 80% din piaţă, iar valoarea primelor este mult mai mică – 34 de euro pe contract. Nici pensiile facultative, lansate în mai 2007, nu au avut parte de un start mai bun. Dacă în vară existau estimări potrivit cărora pensiile facultative vor atrage 200.000 de participanţi până la sfârşitul anului, cifrele s-au dovedit mult prea optimiste, un nivel mai realist fiind de 30.000 de participanţi. O serie de jucători mari de pe piaţa asigurărilor de viaţă, precum AIG Life, Asirom, Generali sau Grawe, n-a intrat încă pe piaţa pensiilor facultative.

Estimare

400 milioane de euro este nivelul la care s-ar putea ridica primele brute de asigurări de viaţă subscrise pe parcursul întregului an 2007

 

Asemănări

ACELAŞI ROL Asigurarea unui venit suplimentar la pensionare prin plata unor contribuţii în cursul anilor de muncă.

FUNCŢIONARE SIMILARĂ Contribuţiile sunt investite de companiile de asigurări, respectiv de administratorii de pensii, urmând ca beneficiarul să primească înapoi sumele plătite, plus câştigurile aduse de acestea, din care se scad comisioanele de administrare. Ambele funcţionează după principiul fondurilor de investiţii unit-linked.

Deosebiri

CLAUZE Asigurărilor de viaţă li se pot adăuga clauze speciale: acoperirea riscurilor de deces sau invaliditate, poliţe în favoarea altor beneficiari – cum ar fi copiii.

AVANS În cazul asigurărilor puteţi beneficia mai devreme de suma cu care aţi contribuit, prin răscumpărarea poliţei, pe când în cazul pensiilor trebuie îndeplinite condiţiile de vârstă (60 de ani) şi număr de contribuţii (minimum 90 de contribuţii).

Avantaje polite de viata

Sunt mult mai flexibile. Puteţi opta pentru asigurarea unor riscuri neacoperite de fondurile de pensii facultative, precum: riscurile de îmbolnăvire, pentru acoperirea costurilor cu intervenţiile chirurgicale, de deces sau invaliditate.

Puteţi răscumpăra poliţa înainte de împlinirea vârstei de pensionare, o puteţi folosi drept garanţie la contractarea unui împrumut. Prima de asigurare poate fi mai mică în cazul persoanelor din clase de risc scăzut. Copiii sau soţul/soţia pot fi beneficiarii asigurărilor de viaţă.

Avantaje pensii private

Este posibilă deducerea de la impozitul pe venit a contribuţiilor în sumă de 200 de euro pe an, la care se adaugă încă 200 de euro din partea angajatorului. Contribuţia nu poate fi mai mare de 15% din salariul brut.
Pot exista perioade în care să suspendaţi contribuţiile, urmând ca apoi să le reluaţi, fără ca activul investit să fie afectat.

Veniturile după pensionare depind de nivelul contribuţiilor şi de randamentele aduse de acestea, nu de sumele cu care va contribui generaţia viitoare, cum se întâmplă în cazul pensiilor de stat.