Raportul KPMG, intitulat ”Fondurile UE în Europa Centrală şi de Est”, arată că fondurile pe care UE le va cheltui pentru coeziunea economică şi socială în regiune ar putea totaliza 209,1 miliarde de euro în perioada 2007-2013. Cifra include contribuţiile publice naţionale plătite de statele membre individuale din Europa Centrală şi de Est. În calitate de ţară cu cea mai mare populaţie din regiune, Poloniei i-a fost acordată cea mai mare sumă, de 65,3 miliarde de euro.

Atunci când se ia în calcul întreaga populaţie a regiunii, "subvenţiile contractate" care sunt subvenţii pentru care au fost semnate contracte de către autorităţi şi beneficiarul final până la sfârşitul anului trecut, ajung la 1.374 de euro pe cap de locuitor. Cea mai mare valoare pe cap de locuitor a subvenţiilor contractate a fost raportată în Estonia şi Republica Cehă, de 2.000 de euro. Potrivit raportului KPMG, până la sfârşitul lui 2011, un total de 60,8 miliarde de euro a fost plătit unor beneficiari din Europa Centrală şi de Est, reprezentând 598 de euro pe cap de locuitor şi 43% din toate subvenţiile contractate.

Raportul arată totodată că în cei cinci ani de când au fost lansate programele finanţate din fondurile structurale ale UE pentru perioada 2007-2013, cele zece state membre din Europa Centrală şi de Est au semnat contracte pentru fonduri în valoare totală de 67% din bugetul disponibil. Cele trei state baltice Lituania, Letonia şi Estonia au cea mai mare ‘proporţie contractată’, care reprezintă fonduri pentru care au fost semnate contracte împărţind bugetul disponibil. Între 2010 şi 2011, proporţia contractată a crescut cel mai rapid în Bulgaria, ajungând la 79% la sfârşitul anului trecut.

Cinci state membre în UE din Europa Centrală şi de Est – Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia – au avut proporţii contractate sub media regiunii. Miroslaw Proppé, şeful grupului consultativ al KPMG privind sectorul public în Polonia şi Europa Centrală, a declarat că este greu să stabileşti ce au în comun ţările cu astfel de proporţii contractate. "Acestea includ atât ţări mici cât şi mari, unele având o situaţie economică bună sau moderată iar altele cu performanţe slabe. Unele dintre ele au devenit state membre în primul val de extindere, altele în al doilea val", a relevat Proppé.

Raportul KPMG arată că în 2012, proporţia contractată va ajunge în jur de 50%, un nivel pe care nicio ţară individuală din Europa Centrala şi de Est nu l-a atins până în prezent. În fruntea statisticii se situează statele baltice (44% şi 43%), urmate de Cehia (39%) şi Slovenia (38%). Proporţia contractată pentru Ungaria, Polonia şi Slovacia rămâne constantă la 28% şi sub 20 de procente pentru Bulgaria şi România.

În ceea ce priveşte programele operaţionale ale UE, Ungaria a avut cea mai mică proporţie contractată şi a cheltuit cele mai puţine fonduri pe programe privind mediul şi energia, reînnoirea socială şi informatizarea administraţiei publice. Proporţia contractată pentru toate programele operaţionale în Polonia a fost sub procentul de 50% anticipat, mai ales atunci când vine vorba de infrastructură şi mediu. Slovacia a avut cea mai mică proporţie contractată pentru programul operaţional privind societatea informaţională şi a avut de asemenea rezultate slabe în termeni de transport, educaţie, cercetare şi dezvoltare.

"Pe baza experienţei KPMG şi a datelor publice disponibile, putem spune că problemele legate de cheltuirea fondurilor UE alocate pentru proiecte de infrastructură, mediu, e-administraţie şi cercetare pot fi rezultatul unor studii de fezabilitate inadecvate, unor idei insuficiente privind pe ce trebuie să se cheltuiască fondurile disponibile şi al unei lipse de competenţe în managementul de proiect, inclusiv experienţă insuficientă în domeniul achiziţiilor publice", a declarat Proppé.