Comisia Europeană nu va sta cu brațele încrucişate în fața derivei autoritare din Polonia. Președinta Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a apărut marți în hemiciclul de la Strasbourg pentru a anunța că, deși nu a dat termene și nici detalii, Comisia Europeană continuă să analizeze toate instrumentele de care dispune.

Avertismentul Comisiei Europene

„Nu putem și nu vom risca valorile noastre comune. Comisia va acționa”, a declarat politiciana germană ca răspuns la recenta hotărâre a Curții Constituționale poloneze care pune sub semnul întrebării supremaţia dreptului european asupra dreptului național, care deschide ușa neascultării verdictelor Curții Europene de Justiție (CJUE) și deschide un scenariu fără precedent în UE. Aceasta este ultima picătură care a umplut paharul, după ani de dezacorduri între Bruxelles și Varșovia din cauza măsurilor impuse de guvernul partidului Lege şi Justiţie (PiS), care, potrivit Comisiei, subminează independența judiciară și pluralitatea mass-media.

În ciuda amenințărilor, Polonia nu tremură. Primul său ministru, Mateusz Morawiecki, a precizat că nu va da înapoi. „Ţările sunt suveranitatea europeană, sunt proprietarii tratatelor și statele membre sunt cele care stabilesc competențele în cadrul UE. În tratate, am acordat Uniunii Europene multe puteri, dar nu pe toate. Există multe domenii ale dreptului care rămân competența statelor membre”, a spus el într-un discurs de 35 de minute, deși, în principiu, avea doar cinci pentru a-i răspunde Ursulei Von der Leyen. Ca o linie centrală de argumentare: respingerea ca țara să devină „o provincie a UE, administrată de la Bruxelles”.

Ce măsuri va lua UE împotriva Poloniei

Printre aceste măsuri pe care Uniunea Europeană le poate lua se numără şi activarea mecanismului care condiționează sosirea fondurilor europene cu respectarea dreptului comunitar. Un instrument care a fost în vigoare de la începutul acestui an, dar pe care Bruxelles-ul este reticent să îl pună în aplicare, în ciuda presiunii constante a Parlamentului European. Polonia și Ungaria au contestat legalitatea acestui nou instrument în fața Curții de Justiție a Uniunii. Deși nimic nu opreşte Comisia Europeană să activeze acest mecanism împotriva Poloniei – de la notificarea formală până la înghețarea definitivă a fondurilor poate dura între 5 și 8 luni -, unele capitale precum Berlinul consideră că este mai bine să aștepte Curtea să emită verdictul pentru ceea ce ar trebui să aștepte până la începutul anului 2022. Într-o vizită recentă în Belgia în turneul său de adio, cancelarul german în funcție, Angela Merkel, a pledat pentru prudență.

Pentru moment, Bruxelles-ul s-a limitat la înghețarea undei verzi a fondului european de redresare pentru a face față ravagiilor pandemiei de coronavirus și din care Varșoviei îi revin 36.000 de milioane de euro. Dar există mai mult spațiu de manevră. După cum a amintit Von der Leyen, Polonia va primi în total peste 200.000 milioane de euro în următorii ani de la contribuabilii europeni, scrie La Razon.

„Comisia Europeană analizează cu atenție această hotărâre, dar iată ce pot spune pentru moment: sunt foarte îngrijorată. Această hotărâre pune sub semnul întrebării bazele Uniunii Europene. Este o provocare directă la unitatea ordinii juridice europene. Doar o ordine juridică acordă drepturi egale, securitate juridică, încredere reciprocă între statele membre și, prin urmare, politici comune. Este pentru prima dată când instanța unui stat asigură că tratatele europene sunt incompatibile cu Constituția națională”, a denunțat Von der Leyen.

Reacția Poloniei

În ciuda amenințărilor și știind că, doar peste câteva minute, prim-ministrul polonez urma să intervină pentru a-și oferi versiunea despre cele întâmplate, Von der Leyen și-a încheiat intervenția cu o ramură de măslin și a amintit acele figuri poloneze celebre: de la Papa Ioan Paul II liderului uniunii Solidaritate, Lech Walesa, care a adus din nou Polonia mai aproape de proiectul european, după căderea Cortinei de fier după confiscarea libertăților de către regimul comunist. „Îmi pare rău că ne aflăm în această situație. Am fost întotdeauna în favoarea dialogului și voi fi mereu. Această situație trebuie rezolvată. Vrem o Polonie puternică într-o Europă unită. Vrem Polonia în centrul dezbaterilor noastre și construirea unui viitor comun”, a spus președinta Executivului comunitar înainte de a-și încheia discursul cu „Polonia ați fost și veți fi în inima Europei”, în engleză și polonă.

Dar aceste cuvinte nu au înmuiat inima lui Morawiecki, care a acuzat clubul comunitar că a aplicat un standard dublu împotriva Poloniei și că a folosit „șantajul financiar” împotriva țării din Europa Centrală.

Argumente foarte asemănătoare cu cele prezentate până acum, deoarece luni premierul polonez le-a trimis o scrisoare omologilor săi europeni în care îi avertiza că clubul comunitar ar putea deveni un „organism administrat central de instituții lipsite de control democratic”, ceea ce poate duce la un „fenomen periculos care amenință viitorul uniunii noastre”.

Joi și vineri, șefii de stat și de guvern ai celor douăzeci și șapte se întâlnesc în tradiționalul summit din octombrie și, deși, pentru moment, această problemă nu a fost introdusă pe agenda reuniunii, există capitale, precum Haga, care au avut a cerut deja să vorbească despre asta. Discursul lui Morawiecki a oferit mai multă muniție premierului olandez Mark Rutte, care a devenit cel mai beligerant lider european în acest domeniu. Totul indică faptul că vine o nouă furtună.