Banca Naţională a Poloniei a luat această decizie în pofida criticilor formulate de adjunctul ministrului Economiei, potrivit căruia noua bancnotă ar putea facilita activităţile infracţionale şi ar îngreuna combaterea economiei subterane.
"Este clar că trebuie suplimentată structura bancnotelor în circulaţie. Nevoie de numerar este în creştere", a declarat presei Jacek Bartkiewicz, membru în consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Poloniei.
Graţie creşterii economice şi în pofida a doi ani de deflaţie care s-au încheiat anul trecut, Polonia a înregistrat o creştere semnificativă a utilizării numerarului, valoarea banilor în circulaţie crescând cu 15% numai anul trecut.
Bartkiewicz a spus că noua bancnotă va fi pusă la dispoziţia publicului larg, chiar dacă nu se aşteaptă să fie utilizată frecvent în tranzacţiile de zi cu zi. Bartkiewicz a adăugat că noua bancnotă va reduce costurile pentru banca centrală cu păstrarea şi producţia rezervei strategice de numerar.
Noua bancnotă de 500 de zloţi (aproximativ 116 euro) va avea o valoare comparabilă cu bancnotele cu cea mai mare denominare din Danemarca, Norvegia, ţări care promovează în mod activ monedele electronice, şi România dar va valora mai puţin decât bancnotele cu cea mai mare denominare din Cehia, Belarus sau zona euro.
În alte părţi ale lumii, India a luat anul trecut o decizie radicală de a retrage din circulaţie bancnotele de 500 şi 1.000 de rupi (15 dolari), care reprezentau aproximativ 90% din banii în circulaţie. Măsura a avut drept obiectiv combaterea economiei subterane, creşterea veniturilor din taxe şi promovarea utilizării conturilor bancare şi tranzacţiilor digitale, dar a forţat milioane de persoane să facă coadă la bancă şi a afectat creşterea economică.
De asemenea, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat anul trecut că va înceta să mai emită bancnote de 500 de euro în a doua parte a anului 2018 pe fondul îngrijorărilor că aceste bancnote pot facilita activităţile ilicite.
AGERPRES
