Cele patru țări cer într-o declarație comună o condamnare internațională „în cei mai stricti termeni”, arată El Periodico.
Prim-miniștrii Poloniei, Lituaniei, Letoniei și Estoniei l-au acuzat luni pe președintele belarus Aleksandr Lukașenko că a efectuat un „atac hibrid” împotriva granițelor lor, după ce Minskul și-a relaxat vigilența din cauza pulsului politic cu Uniunea Europeană.
Într-un comunicat, Mateusz Morawiecki, Ingrida Simonyte, Arturs Krisjanis și Kaja Kallas și-au exprimat „îngrijorarea” cu privire la situația granițelor țărilor lor, în timp ce au indicat că, în opinia lor, criza a fost „planificată și organizată” de Lukașenko.
„Folosirea imigranților pentru a destabiliza țările vecine este o încălcare clară a dreptului internațional și este un atac hibrid împotriva Lituaniei, Letoniei și Poloniei și, prin urmare, împotriva întregii Uniuni Europene”, au subliniat aceștia, menționând că acest comportament trebuie condamnat „în cei mai stricti termeni” de către întreaga comunitate democratică.
În acest sens, liderii s-au declarat „dispuși” să ofere „toată protecția necesară” celor care ajung în țările lor, în virtutea Dreptului Internațional, dar au avertizat că vor întreprinde „toate măsurile necesare, inclusiv sprijin și cooperare pentru eventuala introducere de noi sancțiuni UE”, pentru a „preveni orice imigrație ilegală organizată de statul belarus”.
Tensiunile escaladează din nou
Astfel, Morawiecki, Simonyte, Krisjanis și Kallas au cerut lui Minskului să „pună capăt” actelor „care duc la o nouă escaladare a tensiunilor”. „Singura modalitate de a rezolva actuala criză politică din Belarus este inițierea unui dialog intern cu toate forțele politice interne interesate să modeleze viitorul” țării, au adăugat aceștia, listând reprezentanții societății civile din Belarus, inclusiv exilații, eliberarea tuturor deţinuţilor politici și organizarea de „alegeri libere și corecte cât mai curând posibil”.
Pe de altă parte, ei au salutat „angajamentul clar” al UE și al statelor sale membre de a „apăra în comun” frontierele externe ale blocului. „Unitatea și sprijinul diplomatic, financiar și tehnic imediat din partea UE și a statelor sale membre sunt esențiale pentru a răspunde în mod eficient provocării reprezentate de regimul Lukașenko”, au adăugat ei, subliniind totodată că este „la fel de importantă” utilizarea comună a tuturor mijloacelor diplomatice şi practice disponibile.
Referindu-se la Uniunea Europeană, premierii au îndemnat „să profite” de această situație pentru a „regândi abordarea de apărare” a frontierelor.
„Credem cu tărie că protecția frontierelor externe ale Europei nu este doar responsabilitatea statelor membre individuale, ci și o responsabilitate comună a întregii Uniuni Europene. În consecință, instituțiile UE trebuie să acorde atenția cuvenită acestei probleme și să asigure o finanțare suplimentară suficientă, fără întârziere”, au insistat ei.
În cele din urmă, ei s-au referit și la Națiunile Unite, inclusiv la Consiliul de Securitate, cu privire la problema abuzurilor împotriva migranților. Astfel, aceștia au îndemnat Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) să „adopte măsuri active” pentru a facilita rezolvarea situației și a forța Minskul să-și respecte obligațiile internaționale. Ei au abordat şi biroul ICNUR din Minsk pentru a „clarifica chestiunea” cu autoritățile din Belarus.
Noua politică a lui Lukașenko a fost vizibilă mai ales la granița cu Lituania, dar presiunea a crescut și în alte părți. Săptămâna trecută, Polonia a anunțat desfășurarea de militari la graniță pentru a consolida supravegherea, în timp ce Letonia și Lituania şi-au protejat și ele frontierele.
La sfârşitul lunii mai, preşedintele belarus avertizase că guvernul său va înceta să împiedice trecerea migranţilor care doresc să ajungă pe teritoriul UE ca represalii pentru sancţiunile promovate de blocul comunitar împotriva Minskului.
