Anunțul a fost făcut de ministrul polonez al Justiţiei, Zbigniew Ziobro. Potrivit acestuia, Polonia ar putea să nu mai contribuie la bugetul Uniunii Europene, dacă Bruxellesul va bloca finanţarea ţării. Totodată, acesta a mai subliniat și faptul că Polonia este şantajată de blocul comunitar.
De menționat este faptul că reacţia Varşoviei vine după ce Uniunea Europeană a decis să suspende aprobarea Planului de Redresare și Reziliență a Poloniei în valoare de 36 miliarde de euro. Măsura ar urma să fie valabilă până când această țară nu va respecta statul de drept și întâietatea dreptului UE în fața celui național. Tribunalul Constituțional de la Varșovia a decis că dreptul polonez primează în fața celui european.
Polonia nu este singura aflată într-o astfel de situație. Și Planul de Redresare și Reziliență al Ungariei a fost înghețat de Bruxelles. Executivul comunitar anunța în urmă cu o săptămână că motivul deciziei îl reprezintă nerespectarea statului de drept.
Valdis Dombrovskis, vice-președintele Comisiei Europene mai declara atunci că el mai probabil PNRR-urile celor două țări europene nu vor fi validate nici în acest an, scrie AFP.
Amintim faptul că încă din vară au loc discuţii între Comisia Europeană şi cele două ţări pentru a debloca situaţia, Bruxellesul încercând să obţină angajamente din partea lor pentru reforme în special pentru independenţa justiţiei, în cazul Poloniei, sau pentru reglementarea conflictelor de interese şi a pieţelor publice, în cazul Ungariei.
„Activitatea este în desfăşurare. Este improbabil să reuşim să o finalizăm anul acesta”, a spus comisarul Dombrovskis la o conferinţă de presă. „De îndată ce vom vedea progrese substanţiale, vom putea avansa din punctul de vedere al Comisiei”, a completat el.
Când au început tensiunile dintre Polonia și Bruxelles
În același timp, Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare au fost criticte în repetate rânduri de Bruxelles că încalcă ”valorile europene” prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau reformele în justiţie și sunt vizate de o serie de proceduri de infringement şi juridice declanşate împotriva lor de Comisia Europeană.
Tensiunile s-au amplificat și mai mult în momentul în care Ungaria a stârnit indignarea unor lideri vest-europeni prin adoptarea unei legi care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli, iar Tribunalul Constituţional polonez a hotărât că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) împotriva reformelor judiciare întreprinse de guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale, Polonia contestând astfel întâietatea dreptului UE asupra celui naţional.
Astfel, în timp ce Bruxellesul consideră că reformele judiciare poloneze sunt de fapt o tentativă de control politic asupra justiţiei, guvernul de la Varşovia susţine că Polonia are nevoie de aceste reforme pentru a elimina corupţia din sistemul judiciar. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în octombrie că Polonia trebuie să desfiinţeze noua Cameră disciplinară pentru judecători din cadrul Curţii Supreme înainte ca Bruxellesul să-i aprobe PNRR-ul.
