Un acord privind tranzitul gazelor naturale între Rusia şi Polonia care expiră la finele acestei luni nu va fi reînnoit, a anunţat vineri grupul rus Gazprom, în condiţiile în care Varşovia îşi pune legislaţia în acord cu regulile Uniunii Europene şi pune capăt mai multor decenii de dependenţă de gazele ruseşti, transmite agenția Reuters.
Tensiunile dintre Moscova şi Varşovia cu privire la importurile de gaze naturale fac parte dintr-o dispută politică mai amplă între Rusia şi Occident, care a început în 2014, odată cu anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.
Oficialii de la Varşovia au anunţat în repetate rânduri că nu vor mai cumpăra gaze naturale ruseşti după 2022, când va expira un alt acord pe termen lung de furnizare. În schimb, vor cumpăra gaze naturale prin conducte din Norvegia şi gaze naturale lichefiate de la mai mulţi furnizori, inclusiv din SUA.
„Practic, actualul acord de tranzit al gazelor este încheiat„, a declarat purtătorul de cuvânt de la Gazprom, Sergei Kupriyanov. Acesta a spus că gazele naturale ruseşti vor continua să treacă prin Polonia, dar nu a vrut să ofere detalii dacă tarifele pentru tranzit vor creşte. Polonia se plânge de multă vreme că tarifele de tranzit sunt mult prea mici.
Actualul acord de tranzit, care datează din anii 1990, este legat de conducta Yamal care transportă gaze naturale ruseşti din peninsula Yamal din nordul Rusiei spre Polonia şi de acolo mai departe în Germania. Această conductă are o capacitate de 33 miliarde metri cubi pe an, notează Timpul.md.
Ce se întâmplă după ce expiră acordul
După ce actualul acord de tranzit expiră, Gazprom va putea rezerva capacitate de tranzit de la firma Gaz-System, operatorul reţelei de gazoducte din Polonia. Gaz-System a declarat pentru Reuters că în data de 17 mai va organiza o nouă licitaţie pentru rezervarea de capacitate. Aceasta după ce la precedenta licitaţie organizată în data de 4 mai utilizatorii au rezervat o capacitate semnificativă (aproximativ 80%) din conducta Yamal pentru perioada 1 iulie-30 septembrie.
Teoretic, Rusia va avea acces la capacităţi suplimentare de tranzit după finalizarea conductei Nord Stream 2, care ar urma să aibă loc la începutul anului următor. Însă vineri, Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania a refuzat să acorde o derogare de la Directiva UE privind gazele naturale pentru Nord Stream 2, ceea ce înseamnă costuri şi întârzieri mai mari pentru acest proiect.
Pe lângă aceste obstacole, Nord Stream 2 se confruntă şi cu problema scăderii cererii de energie ca urmare a impactului noului coronavirus. Exporturile de gaze ale Gazprom spre Europa, principalul său client, ar urma să scadă în acest an până la 167 miliarde metri cubi, de la un nivel de 199 miliarde metri cubi în 2019.
Necesarul de gaze naturale al Poloniei este de aproximativ 17 miliarde metri cubi pe an, dintre care jumătate este furnizată de Rusia pe baza unui contract de livrare pe termen lung convenit cu Gazprom. Pentru viitor, Polonia a decis să extindă un terminal de import al gazelor naturale lichefiate amplasat la Swinoujscie, pe coasta Mării Baltice, şi de asemenea va construi un gazoduct spre Norvegia.