"Pot să confirm intenţia unei astfel de legi, dar pentru detalii va trebui să aşteptăm. Obiectivul nostru este să trimitem această lege în Guvern până la finele anului. Apoi adoptarea ei va depinde de Parlament. Noi am vrea ca această lege, care facilitează investiţiile în sectorul gazelor de şist, să fie aprobată cât mai repede, pentru a reduce riscul potenţialilor investitori", a spus oficialul, citat de publicaţia de profil Platts.

Grabowski a fost numit recent ministru al Mediului şi a fost anterior adjunctul ministrului de Finanţe, poziţie din care a iniţiat un proiect de act normativ care urmărea introducerea de noi taxe pentru producţia de petrol şi gaze, amintesc jurnaliştii de la Platts.

Iniţiativa nu a apucat să fie aprobată de membrii Guvernului, care dezbat de mai mulţi ani problema reglementării sectorului gazelor de şist.

Companiile din domeniul petrolier din Polonia susţin că legislaţia aflată în vigoare în prezent, care se referă la întregul sector petrolier în general, nu îi încurajează să investească. Una dintre neclarităţi se referă la convertirea licenţelor de explorare în unele de exploatare, după identificarea de zăcăminte în perimetrele unde s-a căutat gaz.

În urmă cu o săptămână, ministrul adjunct al mediului de la Varşovia, Piotr Wozniak, a anunţat că Polonia se pregăteşte deja să extragă anul viitor gaze de şist, potrivit AFP.

Aceasta după ce compania San Leon Energy, cotată la Bursa din Londra, a anunţat primele rezultate în urma săpării unor sonde. Potrivit unui comunicat al grupului, rezultatele au depăşit cu mult aşteptările.

Dornică să-şi securizeze independenţa energetică, Polonia mizează pe gazele de şist, ale căror rezerve sunt evaluate la peste 4.000 de miliarde de metri cubi, adică pe primul loc în Europa, potrivit celui mai recent raport al US Energy Information Agency (EIA).

Extracţia experimentală a fost lansată în iulie, iar Guvernul estimează că petroliştii vor investi peste 12 miliarde de euro până în 2020 pentru exploatarea acestor zăcăminte.

Cu 38 de milioane de locuitori, Polonia consumă în prezent 14 miliarde de metri cubi de gaze pe an, din care două treimi sunt importate din Rusia.

Potrivit raportului US Energy Information Agency (EIA), România, cu o rezervă recuperabilă estimată la 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de şist, se situează pe locul 3 în Europa, după Polonia (4.190 miliarde de metri cubi) şi Franţa (2.879 miliarde de metri cubi) şi înaintea Danemarcei (906 miliarde de metri cubi).

Nici România nu are o legislaţie distinctă pentru explorarea şi producţia de gaze de şist. Legea petrolului nr. 248/2004 prevede că societăţile din sector încheie acorduri petroliere cu Agenţia Naţională de Resurse Minerale, iar aceste acorduri se referă la orice tip de hidrocarburi din respectivul perimetru.

Potrivit Legii 248/2004, ‘petrolul reprezintă substanţele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei şi condensat. Gazele naturale cuprind gazele libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat’