Poluarea râurilor lumii cu medicamente și alte produse farmaceutice reprezintă o amenințare pentru mediu și sănătatea oamenilor

laborator STSS

SURSA FOTO: Dreamstime

Pandemia de coronavirus ar putea fi urmată de un adevărat dezastru. Cercetătorii trag un semnal de alarmă în legătură cu efectele poluării și apariția anumitor bacterii extrem de periculoase care ar putea face ravagii în lume.

Un nou studiu realizat de Universitatea din York arată că poluarea râurilor lumii cu medicamente și alte produse farmaceutice reprezintă „o amenințare pentru mediu și sănătatea oamenilor”, notează BBC.

De menționat este faptul că cercetarea realizată este una dintre cele mai extinse desfășurate la nivel global și a fost publicată recent în revista științifică americană Proceedings of the National Academy of Sciences.

În ceea ce privește medicamentele și produsele care au fost la baza cercetării, printre acestea se numără paracetamolul, nicotina, cafeina, dar și medicamente pentru epilepsie sau diabet, care au fost detectate pe scară largă în mostrele de apă.

Studiul a mai demonstrat că râurile din Pakistan, Bolivia și Etiopia au fost printre cele mai poluate, în timp ce cursurile de apă din Islanda, Norvegia și pădurea amazoniană au avut cele mai bune rezultate.

Până în prezent însă nu se știe care va fi impactul acestor compuși farmaceutici. Cu toate acestea, s-a stabilit deja că pastilele contraceptive pentru oameni dizolvate în apă afectează dezvoltarea și reproducerea peștilor, iar oamenii de știință se tem că prezența tot mai mare a antibioticelor în râuri le-ar putea reduce eficacitatea pe viitor.

Pentru a avea un rezultat cât se poate de clar, în cadrul studiului, cercetătorii au testat mostre de apă prelevate din peste 1000 puncte de testare din peste 100 de țări. În total, peste un sfert din cele 258 de râuri testate conțineau „ingrediente farmaceutice active” la un nivel considerat nesigur pentru organismele acvatice.

Autorul principal al studiului declara că substanțele chimice au un efect asupra organismului, însă apoi acestea părăsesc corpul.

Ce efect au substanțele chimice asupra apelor

„În mod normal, noi luăm aceste substanțe chimice, ele au un anumit efect asupra noastră, apoi ne părăsesc corpul”, a declarat doctorul John Wikinson pentru BBC, autorul principal al studiului. „Ce știm acum este că până și cele mai eficiente instalații de tratare a apelor uzate nu sunt complet capabile să dizolve acești compuși înainte să ajungă în râuri sau lacuri”.

În ceea ce privește cele mai des întâlnite substanțe farmaceutice, acestea au fost carbamazepină, folosită în tratamentul epilepsiei și metformina, utilizată în tratamentul diabetului. În același timp, au fost găsite și concentrații înalte de substanțe folosite în mod uzual precum cafeină (cafea), nicotină (țigări) și analgezicul paracetamol.

Într-un interviu acordat pentru BBC, un ecologist declara că impactul acestor substanțe nu poate fi decât unul negativ, însă este nevoie de teste suplimentare pentru a vedea care va fi exact acesta.

„Putem spune că impactul prezenței acestor substanțe în râuri este cel mai probabil negativ, însă trebuie realizate teste individuale pentru fiecare în parte și există destul de puține cercetări”, a declarat doctorul Veronica Edmonds-Brown, ecologist la Universitatea din Hertfordshire, pentru BBC News.

„Situația doar se va înrăutăți pentru că folosim tot mai multe soluții farmaceutice pentru orice fel de afecțiune, fizică sau mentală”, a adăugat ea.

Cele mai vulnerabile populații vor fi afectate

În același timp, studiul spune că prezența tot mai ridicată a antibioticelor în râuri ar putea duce la dezvoltarea unor bacterii foarte rezistente, reducând eficacitatea medicamentelor și în ultimă situație reprezentând „o amenințare globală la adresa sănătății și mediului”.

Un profesor declara că de vină pentru numărul mare de râuri contaminate ar fi lipsa unei infrastructuri de tratare a unor astfel de ape.

„Am văzut râuri contaminate în Nigeria și Africa de Sud cu concentrații foarte ridicate de produse farmaceutice și această situație este din cauza lipsei infrastructurii de tratare a apelor uzate”, spune doctorul Mohamed Abdallah, profesor asociat al Universitatea din Birmingham.

Totodată, el a adăugat că populațiile vulnerabile sunt cele care avea cel mai mult de suferit.

„Acest lucru este îngrijorător pentru că sunt expuse cele mai vulnerabile populații, cu cel mai redus acces la îngrijire medicală”, a adăugat acesta.

Soluții există, spune autorul principal al studiului, John Wikinson. Potrivit acestuia se pot lua măsuri imediate prin utilizarea corespunzătoare a medicamentelor,  obținerea mai dificilă a antibioticelor și restricții mai dure asupra dozelor, pentru a redresa situația.