În timp ce modificări de legi importante, cum ar fi Codul fiscal, zac de luni de zile fără a fi aprobate de Parlament, iniţiativele menite să cumpere voturi au reapărut ca ciupercile după ploaie.
Ajutoarele în bani sau bunuri date de stat săracilor ţin, de regulă, de practicile partidelor de stânga. În prag de alegeri, însă, nici liberalii aflaţi la guvernare nu se pot dezice de obiceiurile bine înrădăcinate în România.
„Pomenile electorale“ au început să-şi facă tot mai mult loc în agenda legiuitorilor, atât a parlamentarilor, cât şi a Guvernului (care, deşi ar trebui să se ocupe mai ales de implementarea legilor, poate emite reglementări prin hotărâri şi ordonanţe de guvern).
Iniţiativele care au potenţialul de a cumpăra cele mai multe voturi au aparţinut totuşi PSD. Cum însă repertoriul de ajutoare sociale a fost utilizat şi în anii precedenţi, acum s-a ajuns la propuneri aberante: a treisprezecea pensie şi primă de Paşte pentru pensionari. Plus majorarea pensiilor în avans. La care se adaugă şi un proiect vechi de câteva luni, privind introducerea TVA-ului redus la alimente. Oricât de păguboase ar părea aceste iniţiative pentru bugetul de stat, şi implicit pentru firmele şi cele 4,7 milioane de salariaţi care plătesc impozitele, există şanse să fie aplicate: fără susţinerea PSD, guvernul Tăriceanu n-ar putea trece nicio lege de Parlament.
Iniţiative populiste au venit şi din partea liberalilor. Însă, rezultatele au fost un fel de struţo-cămile, care vor să îmbine spiritul întreprinzător capitalist cu cel socialist. De exemplu: creditele pentru femei, cu dobândă subvenţiontă, sau programul rabla pentru tractoare. În umbra unor astfel de iniţiative, legile importante, cum ar fi Codul fiscal, zac de şase luni de zile fără a fi aprobate de Parlament.
AJUTOR pentru gaze
Persoanele cu venituri mici vor primi o subvenţie suplimentară pentru gaze. Nimic nou până acum: ajutoarele pentru încălzire au fost introduse încă din 2003. Ineditul situaţiei este că banii de subvenţii nu vin de la bugetul de stat, ci de la companii: Petrom şi Romgaz. Valoarea ajutorului porneşte de la 100 de lei, în cazurile în care veniturile pe membru de familie sunt sub 155 de lei. Pot primi ajutoare şi cei cu venituri până la 615 lei pe membru de familie. Potrivit unei expuneri de motive a Guvernului, în perioada 2006-2007, ajutoarele de încălzire „au mâncat“ 520 de milioane de lei de la bugetul de stat.
Trusoul bebe
Încurajarea natalităţii şi ajutoarele pentru copii sunt alt domeniu unde se concentrează iniţiativele populiste ale Guvernului. În acest domeniu, guvernul Tăriceanu a decis să brodeze pe un ajutor instituit încă din 2006: trusoul pentru bebeluşi. Statul s-a angajat să dea familiilor hăinuţe, lenjerie şi produse de îngrijire în valoare de 150 de lei pentru fiecare nou-născut. Ulterior, Guvernul şi-a dat seama că e prea dificil să organizezi licitaţii publice pentru fiecare produs necesar nou-născuţilor. Printr-o ordonanţă adoptată în decembrie anul trecut, Guvernul a decis că ajutorul de 150 de lei poate fi acordat şi în bani.
TVA redus la alimente
Pe 6 februarie, Senatul a adoptat un proiect de lege propus de PSD, prin care TVA la alimente ar urma să scadă de la 19% la 5%. Proiectul n-a intrat încă în dezbateri la Camera Deputaţilor, nefigurând în evidenţele acesteia. Iniţiatorii au argumentat că propunerea va permite românilor să cumpere mai ieftin produse de bază: pâine, carne, lapte, ulei şi zahăr. În loc de ieftiniri, efectele mai probabile ar fi majorarea profiturilor comercianţilor, după cum arată experienţa din alte state UE, care au redus taxa aplicată vânzărilor de alimente. Scăderea sumelor încasate la buget ar fi fost acoperită din majorarea accizelor.
Bani de Dacii
Peste 37.000 de familii vor primi, până la finele anului, între 5.000 şi 7.000 de euro de la stat, în contul banilor depuşi la CEC şi la BRD pentru cumpărarea unei maşini. Suma include depunerea iniţială, actualizată cu inflaţia. Cei care şi-au lăsat banii să se devalorizeze în bancă, sperând că statul le va da o maşină, vor ieşi astfel mai câştigaţi decât cei care i-au retras şi plasat apoi în depozite. În total, despăgubirile vor costa bugetul peste 200 de milioane de euro. De altfel, într-un cadru informal, ministrul Vosganian se lăuda că a reuşit să depăşească preformanţele PSD-ului: dăm mai mult pentru Dacii decât am luat pentru taxa auto.
Pensii marite
Mircea Geoană, preşedintele PSD, a anunţat că partidul său ţine să introducă a treisprezecea pensie. Există deja un astfel de proiect legislativ la deputaţi, care a fost respins însă de Senat. La Cameră figurează alte 15 iniţiative legislative, din 2008, pe tema pensiilor. Printre acestea: majorarea indemnizaţilor pentru artişti şi înlocuirea disponibilizărilor cu pensionări, pentru mineri. PSD vrea şi să devanseze cu şase luni majorarea pensiilor prevăzută pentru 2009. Ulterior, şi ministrul finanţelor a anunţat că încasările peste aşteptări pot permite acest lucru.
Credite pentru femei
Credite subvenţionate pentru femeile-antreprenor. Un exemplu de iniţiativă populistă de dreapta, menită să încurajeze libera iniţiativă. Poate fi însă şi un exemplu de discriminare pozitivă, deoarece nu există şi credit cu dobândă subvenţionată pentru bărbaţi. Decizia aparţine „Comitetului interministerial de finanţări, garanţii şi asigurări“ şi prevede că IMM-urile în care persoanele de sex feminin sunt administrator sau acţionar majoritar pot obţine, prin Eximbank (bancă de stat), credite ale căror dobânzi şi garanţii sunt subvenţionate de stat. Dobânda subvenţionată poate ajunge cu 5 puncte procentuale sub dobânzile de pe piaţă.
Bani contra bilete
O altă iniţiativă cu iz electoral a parlamentarilor a fost un proiect de lege de anul trecut, care să permită pensionarilor să încaseze bani pe biletele de tren gratuite la care au dreptul an de an, dar pe care nu le folosesc. Parlamentarii argumentează că mare parte din bilete rămân nefolosite şi că pensionarilor le-ar fi mai utilă o sumă de bani. În punctul de vedere transmis de Guvern, s-a arătat însă că există deja o ordonanţă cu prevederi în acest sens, dar care prevede compensarea cu alimente a sumelor aferente călătoriilor cu trenul, neutilizate de pensionari.
USB-ul Şi laptele
Deputaţii au adoptat, la mijlocul lunii aprilie, un proiect de lege prin care toţi elevii ar urma să primească un memory stick cu o capacitate de minimum 4 gigabytes, pentru a putea stoca diferite documente în format electronic, inclusiv manualele şcolare. Dacă propunerea va fi adoptată şi de Senat, cardurile ar trebui să fie distribuite la începutul anului şcolar viitor, printr-o metodologie stabilită de Guvern. Deputaţii au adoptat proiectul ignorând poziţia guvernului şi a altor parlamentari, care au atras atenţia că nu toţi elevii au acces la calculatoare. Iniţiativa va costa circa 86 de milioane de lei de la buget, la un preţ de 40 de lei pentru un card de memorie.
Aer conditionat
500 de lei ajutor de la stat la cumpărarea unui aparat de aer condiţionat prevede un proiect de lege iniţiat de senatorul Marius Marinescu, fost PD, actual PC. Ajutorul ar fi dat, sub formă de bonuri valorice, oricărei persoane cu venituri sub salariul minim. Marinescu a argumentat iniţiativa prin faptul că aerul condiţionat a devenit o necesitate vitală în condiţiile încălzirii climei. Propunerea a fost respinsă de Senat, pe motiv că nu precizează cum vor găsi cei cu venituri mici restul de bani pentru aerul condiţionat. În plus, legea nu conţine prevederi care să elimine posibilităţile de a folosi bonurile în alte scopuri.
Rabla pentru tractoare
La începutul anului, Parlamentul a adoptat o lege prin care se clonează programul „Rabla“, versiunea pentru tractoare. După modelul brevetat în cazul autoturismelor, cei care îşi schimbă tractorul vechi (peste 12 ani) cu unul nou beneficiază de o subvenţie de 17.000 de lei noi (5.000 de euro). Ajutoare pentru tractoarele noi au existat în trecut. În 2005, Tăriceanu a dorit reintroducerea subvenţiilor, însă proiectul a picat pe motiv că ar fi constituit un ajutor de stat. Acum, subvenţia a luat forma unui ajutor pentru protecţia mediului.
NOTA DE PLATĂ, LA CONTRIBUABILI
Pe de-o parte, ajutoarele populiste ale politicienilor sunt o gură de aer pentru cei cu venituri mici. Au însă şi efecte negative. Guvernul are nevoie de mai mulţi bani din impozite, aşa că nota de plată ajunge, în final, la cei care vor fi taxaţi de stat.
INFLAŢIE
Alte efecte negative pe care astfel de măsuri le provoacă sunt cele inflaţioniste, banii în plus injectaţi în economie alimentând consumul.
Capital – Editia nr. 17, data 30 aprilie 2008
