Pomicultura, deşi reprezintă una dintre ramurile importante ale agriculturii româneşti are ca trăsătură predominantă procentul foarte mare al fermelor de subzistenţă, care produc în principal pentru autoconsum. Suprafaţa totală a plantaţiilor pomicole este de aproximativ 159.000 de hectare, ceea ce reprezintă circa 1,7% din suprafaţa arabilă a ţării. De aceea, în al doilea exercițiu financiar al Programului Național de Dezvoltare Rurală, ce a fost demarat în 2015, pomicultura reprezintă o prioritate. Astfel, sunt alocate sume importante pentru următorii ani și chiar au fost create măsuri speciale pentru acest sector. Așadar, din 2015 și până în 2020, fermierii români pot accesa peste 280 milioane de euro prin submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole și 8,6 milioane de euro prin submăsura 4.2a- Procesarea produselor pomicole.

Cine poate aplica și ce investiții sunt acceptate

Persoanele care pot accesa fondurile europene alocate României pentru pomicultură sunt persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, societățile în nume colectiv (SNC), societățile în comandită simplă (SCS), societățile pe acțiuni, societățile în comandită pe acțiuni (SCA), societăți cu răspunderi limitate(SRL), societăți comerciale cu capital privat, institutele de cercetare- dezvoltare, cooperative agricolă sau grupuri de producători.

În vederea susținerii sectorului pomicol, Comisia Europeană finanțează reconversia plantațiilor existente, înființarea de plantații sau de pepiniere. Totodată, mai este finanțată extinderea sau modernizarea sistemelor de depozitare sau achiziționarea de mașini, utilaje și echipamente noi.

Fonduri nerambursabile de până la 90%

Cei care aplică pentru investiții în pomicultură pot obține fonduri nerambursabile de la 50% până la 90% din valoarea totală a proiectului. Așadar, cei care înființează pe lângă o livadă și sisteme de irigații, sau instalații al căror scop principal este producerea de energie electrică au șansa să obțină mai multe fonduri nerambursabile. Iar dacă beneficiarul este un tânăr fermier care se instalează pentru prima dată într-o exploatație agricolă atunci există șanse și mai mari pentru ca aceasta să contribuie cu o cofinanțare de 10% din valoarea totală a proiectului.
Sprijinul european este acordat în cazul fermelor având dimensiunea economică de până la 500.000 SO (valoare producție standard), iar sprijinul public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși: pentru proiectele care prevăd achiziții simple – maximum 500.000 de euro, respectiv 100.000 de euro pentru fermele mici; pentru proiectele care prevăd construcții-montaj: maximum 1.000.000 de euro pentru sectorul vegetal, respectiv 200.000  de euro pentru fermele mici din sectorul vegetal. Se va acorda maximum 1.500.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și sectorul zootehnic, respectiv 300.000 euro pentru fermele mici din sectorul zootehnic. În cazul proiectelor care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate, acestea vor obține maximum 2.000.000 euro, respectiv 400.000 euro pentru fermele mici.

În cazul explotațiilor agricole cu dimensiunea economică de peste 500.000 SO, sprijinul public nerambursabil va fi de 30% și nu va depăși: pentru proiectele care prevăd achiziții simple: maximum 500.000 de euro; pentru proiectele care prevăd construcții- montaj: maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv maximum 1.500.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și sectorul zootehnic; pentru proiectele care prevăd crearea de lanțuri alimentare integrate – maximum 2.000.000 euro.

Prea puțini bani accesați

În ceea ce privește situația implementării submăsurilor 4.1a și 4.2a, în 2015 au fost depuse 71 de proiecte. Pentru investiții în exploatațiile pomicole au fost depuse 65 de proiecte în valoarea de 28,25 milioane de euro. Banii accesați reprezintă doar 42% din suma totală alocată pentru 2015. Alocarea financiară pentru anul trecut a fost de 70 de milioane de euro.

În cazul submăsurii 4.2a au fost depuse 6 proiecte, în valoare de 1,37 milioane de euro. Bugetul alocat pentru 2015 fiind de 8,6 milioane de euro.

Profitul dulce din fructe proaspete și din nectar

În condițiile în care în vechiul program PNDR nu era prevăzută, în mod special, nicio măsură pentru pomicultură, mulți au accesat fonduri pentru livezi prin intermediul altor măsuri. Un exemplu în acest sens este Adina Popa. Ea este o tânără de profesie psiholog, care a accesat fonduri europene nerambursabile de un milion de lei pentru a înființa o livadă și o linie de procesare gemuri și dulcețuri. Valoarea totală a proiectului a fost de 2,1 milioane de lei. Partea de confinanțare și-a asigurat-o din fonduri proprii și din credite. Proiectul a fost elaborat și depus în 2009. Astăzi, Adina are o livadă ce se întinde pe o suprafață de 8 hectare, din care doar 4 hectare au fost incluse pe proiectul de finanțare, celelalte 4 hectare fiind plantate ulterior și sustinute din finanțare proprie. Aceasta a cultivat peri, nectarini, piersici, caiși (cultură certificată ecologic), cireși, meri, pruni și gutui.
„Livada a intrat pe rod în proporție de 40% în 2014, iar acum afacerea este încă la început, am reușit să intram pe piață atât cu fructe, cât și cu gama de nectar. În prezent intenționăm să extindem rețeaua de livrări la domiciliu și la birou. Avem trei angajați permanenti, iar pe perioada verii facem angajări temporare“, spune Adina Popa.
În ceea ce privește datele financiare ale business-ului înființat de Adina, cifra de afaceri a firmei a fost de 122.000 de lei în 2014, dar a fost pe pierderi. În 2015, afacerile tinerei au ajuns la 260.000 de euro și de data aceasta au intrat pe profit. Venituri de 150.000 de lei au fost obținute din parteneriatul cu supermarketurile, pentru care au fost livrate fructe proaspe. Aproape 3.000 de lei au fost câștiguri obținute de la magazinul bio Naturalia.

5 sfaturi pentru tinerii antreprenori din partea Adinei Popa

Să fie pregătiți pentru cheltuieli nepre­văzute.
Să studieze foarte bine domeniul în care vor să investească și dacă este posibil să se consulte cu un expert în domeniu pentru a putea reduce la minimum invesțiile inutile sau eronate care vor trebui, ulterior să fie modificate.
Să aibă răbdare și să își dorească să crească și ei împreună cu afacerea.
La început se pot simți descurajați, fie de multitudinea de documente necesare, fie când lucrurile nu merg conform așteptărilor, însă sfatul meu este să nu renunțe. Deși câteodata poate părea copleșitor,cu perseverență se poate ajunge la țelul propus.
Să se gândească din timp care vor fi strategiile de promovare. Și din momentul în care vor putea intra pe piață cu produsele sau serviciile oferite, să aibă în continuare răbdare, pentru că durează până se formează o bază de clienți solidă.