Lucrurile nu stau chiar așa pentru că prețurile de achiziție și instalare sunt prohibitive pentru majoritatea populației. Ce e bun, însă, este faptul că soluțiile sunt la orizont.

Pe ce stăm

Încălzirea cu ajutorul gazelor naturale încă este cel mai apreciat tip de încălzire din România.

Despre centralele pe gaz:

  • prețul gazelor naturale a crescut într-un ritm accelerat în ultimii ani și continuă să crească, mai ales dacă luăm în calcul evenimentele actuale;
  • dacă vrei o casă cu mult spațiu liber, atunci ele nu sunt cea mai bună soluție pentru tine;
  • unul din principalele motive pentru care centralele pe gaz sunt atât de populare este fiabilitatea lor. De asemenea, centralele pe gaz sunt simplu de folosit în comparație cu centralele pe lemne, o altă variantă de încălzire preferată des de români, mai ușor de întreținut, dar și mai sigure decât acestea.

Din păcate rețeaua de gaze naturale din România este limitată și de aceea există multe zone unde nu există racordare la gaz

Pompa de căldură, portret

Pompa de căldură este un dispozitiv cu ajutorul căruia se poate transporta căldură de la o locație la o altă locație. Pompele de căldură realizează acest transfer folosindu-se de principiile termodinamicii prin implementarea conceptelor de „transfer termic”, „energie termală” și „surse de căldură”.

Unitatea exterioară extrage energia termică din mediu printr-un proces de refrigerare numit „compresie”, proces ce necesită energie electrică. Unitatea interioară, printr-un proces de expansiune a gazelor sau a lichidelor, eliberează energia termică stocată înapoi în casă sub formă de aer cald sau apă caldă.

O pompă de căldură extrage căldură din aerul rece al iernii, din ape sau din pământuri aflate cu mult sub temperatura confortabilă pentru corpul uman. Viceversa, poate răci clădiri întregi folosind aerul dogoritor al verii și un pic de electricitate. Toate astea fără să ardă combustibili fosili.

Eficiență

Eficiența este arătată de raportul dintre puterea de încălzire sau de răcire și energia utilizată. Cu cât acest indicator este mai mare, cu atât echipamentul consumă mai puțin și produce mai mult. Maxim este 5. Dar, pompele de căldură au de obicei 3-4, ceea ce înseamnă că furnizează 3-4 unități de energie termică pentru fiecare unitate de energie electrică folosită.

Față de sistemele tradiționale de încălzire (sobe, boilere, centrale), care au de obicei 1. Deci, e evident că pompele de căldură sunt net mai eficiente.

Costurile, marea piedică

Un sistem de pompă de căldură costă de cel puțin 3 ori mai mult decât un sistem tradițional. Ceea ce este foarte descurajant, chiar dacă:

  • consumă mai puțină energie, pe care ți-o poți asigura de la soare prin panouri fotovoltaice
  • reduci considerabil amprenta de carbon a casei tale
  • costurile de întreținere sunt mai mici pe întreaga durată de viață a sistemului.

Costurile diferă la o pompă aer-apă, de cele sol-apă și apă-apă, mult mai scumpe. Explicația e simplă, întrucât ultimele două necesită săpături și foraj lângă locuință.

Bref, costul de exploatare a unei pompe de căldură este mult mai mic decât cel al unei centrale pe gaz. Astfel, dacă optezi pentru un sistem performant, în doar câțiva ani de la investiție îți poți recupera diferența de preț între pompa de căldură și centrala pe gaz. Dar este vorba de ani…

Cercetătorii de la EPG (Energy Policy Group) au evaluat costurile medii de instalare a pompelor de căldură în șase tipuri de clădiri rezidențiale considerate reprezentative pentru România – trei tipuri de case unifamiliale și trei tipuri de clădiri multifamiliale (condominii) – cu o clasă energetică suficient de ridicată. Concluzia a fost că instalarea unei pompe de căldură la casă costă între 6.000 și 18.000 de euro, iar la un apartament între 6.000 și 7.500 de euro

Concluzia este că, dacă nu îți permiți, încă nu e timpul pompelor cu căldură pentru tine. Dar de ce încă?

Vine PNIESC

În octombrie trecut, Comisia Europeană (CE) a publicat Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2025-2030 al României. PNIESC reflectă angajamentul nostru de a deveni neutri din punct de vedere climatic înainte de 2045.

PNIESC include 89 de politici și măsuri suplimentare care vizează creșterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE), reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și implementarea unor soluții inovatoare în toate sectoarele economice.

Printre obiectivele-cheie ale Planului se numără reducerea emisiilor nete de GES cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, și atingerea neutralității climatice înainte de 2045, devansând astfel termenul anterior stabilit pentru anul 2050.

De asemenea, până în 2030, România își propune ca 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, având ca principale motoare energia eoliană, solară și biomasa.

ElectricUP. Se pregătesc subvenții serioase

În această perspectivă, Ministerul Energiei anunța, anul trecut, un program de subvenționare a pompelor de căldură. Un director din minister a afirmat că Guvernul vrea să crească numărul pompelor de căldură folosite în sectorul rezidenţial, ele fiind deja frecvente în clădirile comerciale şi industriale. Programul a fost botezat Electric UP.

Pompele de căldură sunt esențiale pentru tranziția către o energie curată și pentru atingerea obiectivelor europene de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon până în 2050, consideră și Comisia Europeană. Treptat, acestea vor ajunge să încălzească tot mai multe clădiri. Planul României este ca actualele sobe pe lemne să fie înlocuite în principal cu pompe de căldură.

O variantă

Cum scriam și mai sus, organizația Energy Policy Group (EPG) propune și ea un set de recomandări de politici publice în perspectiva PNIESC, inclusiv un program de subvenționare cu cel puțin 1.000 de euro pentru montarea de pompe de căldură. Iată propunerile:

  • Introducerea unui program public administrat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) care să acorde până la 1.000 EUR pentru pompele de căldură aer-apă și până la 3.000 EUR pentru pompele de căldură sol-apă. Pentru un sistem compus din pompă de căldură + panouri fotovoltaice pe acoperiș + baterie, limita superioară a sprijinului ar trebui să fie de cel mult 6.000 EUR, acoperind cel mult 50% din valoarea sistemului. Un prag de subvenție mai ridicat, de 90%, ar trebui permis numai pentru consumatorii vulnerabili.
  • Subvențiile pentru pompele de căldură ar trebui să poată fi cumulate cu subvențiile pentru renovarea clădirilor.
  • Legislația ar trebui să fie adaptată rapid pentru a permite introducerea sistemelor de contorizare netă virtuală (VNM).  Prin ele condominiile se pot bucura de toate beneficiile panourilor fotovoltaice instalate pe acoperișul comun.
  • Rețelele de distribuție ar trebui extinse și modernizate. Pentru a putea face față unei creșteri semnificative a electrificării gospodăriilor.
  • Programele publice precum Casa Verde Clasic să fie ajustate. Astfel încât mai mulți beneficiari să poată utiliza în comun subvențiile. Așa vor investi în comun într-o pompă de căldură la scară mai mare, pentru etaj sau chiar pentru întreaga clădire.