În zona euro, cheltuielile guvernamentale pentru pensii, ajutoare sociale şi servicii de sănătate vor ajunge până aproape de 30% din Produsul Intern Brut în anul 2060, se arată în acelaşi studiu. În România, se estimează că aceste cheltuieli vor ajunge la 23,2% din PIB în anul 2060, comparativ cu o rată de 13,1% din PIB în anul 2007.

“Îmbătrânirea este o tendinţă structurală cu potenţiale consecinţe sociale şi economice dramatice, atât pentru bugetele de stat, cât şi pentru populaţie”, afirmă economistul şef al departamentului International Pensions, din cadrul Allianz, Alexander Börsch.

Problema îmbătrânirii nu cunoaşte graniţe sau vreun alt fel de limite. Pensiile şi serviciile de sănătate sunt, în mod evident, cele mai afectate domenii, consideră autorii studiului. În România, într-un interval de circa 50 de ani, previziunile arată că vor creşte cel mai mult cheltuielile cu pensiile, cu peste 9 puncte procentuale din PIB (de la 6,6% din PIB în 2007, la aproximativ 15,8% din PIB în 2060). Cu toate acestea, provocările care rezultă din îmbătrânirea populaţiei vor diferi radical în Uniunea Europeană faţă de Statele Unite ale Americii şi de Asia, depinzând de sistemele sociale existente.

Până la finalul anilor ’90, creşterea speranţei de viaţă şi scăderea vârstei de pensionare au condus la o creştere semnificativă a timpului pe care oamenii îl petrec la pensie. În ţările industrializate, bărbaţii petrec în medie în jur de 20 de ani la pensie. Pensionarii din Franţa beneficiază de cea mai lungă perioadă petrecută la pensie, cu o medie de 24 de ani, comparativ cu 16,8 ani în Elveţia.

Studiul a evidenţiat că societăţile care îmbătrânesc vor împovăra finanţele statului în întreaga lume, propunând sistemele de pensii şi de sănătate din Suedia şi Australia ca modele sustenabile şi viabile din punct de vedere financiar.

“Suedia este ţara cu cel mai sustenabil sistem de pensii, conform <<Allianz Sustainability Index>> şi reprezintă un prim exemplu de diversificare a venitului la vârsta pensionării, prin diferiţi piloni”, se arată în Allianz Demographic Pulse.

“Crearea unor sisteme sustenabile de asigurări sociale şi dezvoltarea produselor private de planificare sunt cerinţele de bază pentru o pensie solidă din punct de vedere financiar pentru generaţiile actuale şi viitoare”, a concluzionat Alexander Börsch.
SURSA: Agerpres