Dezertările din PSD și plecările la partidul lui Victor Ponta îi dau toate planurile peste cap lui Liviu Dragnea. Concret, Coaliția PSD-ALDE ar putea pierde majoritatea la Camera Deputaţilor. Cele două grupuri au în prezent 161 de aleşi, iar cvorumul trebuie asigurat de 165 deputaţi, iar legile organice trec cu majoritate plus unu din voturi, susține Mediafax. PSD a avut 147 de deputaţi, însă după demisia mai multor social-democraţi din partid, grupul PSD la Camera Deputaţilor a rămas cu 142 de aleşi. Grupul ALDE este format din 19 deputaţi, deci în total PSD şi ALDE au acum 161 deputaţi. Pentru adoptarea legilor organice este nevoie de o majoritate de jumătate plus unu la Camera Deputaţilor, iar pentru asigurarea cvorumului la votul final trebuie să fie prezenţi minimum 165 deputaţi. De asemenea, moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 50 deputaţi şi este aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, potrivit regulamentului Camerei Deputaţilor. Conform procedurii parlamentare, o moţiune de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Pentru ca o moţiune de cenzură să fie adoptată este nevoie de 233 de voturi. Numărul total de parlamentari, în prezent este de 465. Astfel, coaliţia PSD-ALDE ar putea depinde de voturile deputaţilor UDMR, ale minorităţilor şi ale celor neafiliaţi pentru a putea trece legi importante, cu ar fi proiectul bugetului pentru 2019, o prioritate a coaliţiei la început de sesiune parlamentară. În grupul deputaţilor UDMR sunt 21 de aleşi, iar deputaţi neafiliaţi sunt 18.

La Senat, PSD-ALDE întruneşte majoritatea parlamentară, cele două grupuri având împreună 81 de senatori. Grupul senatorilor PSD are 69 de membri, iar cel al ALDE are 12 membri. Pentru a asigura majoritatea este nevoie de 69 de senatori.
Săptămâna trecută a fost val de demisii în PSD. Deputatul de Timiş Adrian Pau a anunţat, sâmbătă, că demisionează din PSD şi aderă la Pro România, deoarece nu se mai „regăseşte” în partidul condus de Liviu Dragnea. Şi fostul premier Mihai Tudose a anunţat, marţea trecută pe Facebook, că se înscrie în partidul lui Victor Ponta. Şi deputatul Georgian Pop a spus, joia trecută, că demisionează din PSD şi se înscrie în Pro România. Pop era secretar al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor. Au mai aderat la Pro România deputatul Oana Silvia Vlăducă şi deputatul Corina Bogaciu, cea din urmă demisionând din PSD în luna noiembrie a anului trecut. De asemenea, tot în noiembrie 2018, a demisionat din PSD şi deputatul Constantin-Cătălin Zamfira. Nu în ultimul rând, s-a mai înscris în formaţiunea lui Victor Ponta şi senatorul Adrian Ţuţuianu, exclus în 2018 din PSD.
Liviu Dragnea a declarat, întrebat dacă se aşteaptă să mai demisioneze şi alţi parlamentari din partid, că în cazul în care „nu mai e niciun acoperit, nu mai pleacă niciunul”. Liderul PSD a precizat că majoritatea parlamentară nu se pierde, ea se verifică la vot.

 

Dragnea are probleme grave! Adversarul său politic, Victor Ponta a reușit să-l pună pe liderul PSD într-o asemenea încurcătură, încât planurile de viitor ale Coaliției PSD-ALDE atârnă de un fir de păr. 

Dezertările din PSD și plecările la partidul lui Victor Ponta îi dau toate planurile peste cap lui Liviu Dragnea. Concret, Coaliția PSD-ALDE ar putea pierde majoritatea la Camera Deputaţilor. Cele două grupuri au în prezent 161 de aleşi, iar cvorumul trebuie asigurat de 165 deputaţi, iar legile organice trec cu majoritate plus unu din voturi, susține Mediafax. PSD a avut 147 de deputaţi, însă după demisia mai multor social-democraţi din partid, grupul PSD la Camera Deputaţilor a rămas cu 142 de aleşi. Grupul ALDE este format din 19 deputaţi, deci în total PSD şi ALDE au acum 161 deputaţi. Pentru adoptarea legilor organice este nevoie de o majoritate de jumătate plus unu la Camera Deputaţilor, iar pentru asigurarea cvorumului la votul final trebuie să fie prezenţi minimum 165 deputaţi. De asemenea, moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 50 deputaţi şi este aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, potrivit regulamentului Camerei Deputaţilor. Conform procedurii parlamentare, o moţiune de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Pentru ca o moţiune de cenzură să fie adoptată este nevoie de 233 de voturi. Numărul total de parlamentari, în prezent este de 465. Astfel, coaliţia PSD-ALDE ar putea depinde de voturile deputaţilor UDMR, ale minorităţilor şi ale celor neafiliaţi pentru a putea trece legi importante, cu ar fi proiectul bugetului pentru 2019, o prioritate a coaliţiei la început de sesiune parlamentară. În grupul deputaţilor UDMR sunt 21 de aleşi, iar deputaţi neafiliaţi sunt 18.
La Senat, PSD-ALDE întruneşte majoritatea parlamentară, cele două grupuri având împreună 81 de senatori. Grupul senatorilor PSD are 69 de membri, iar cel al ALDE are 12 membri. Pentru a asigura majoritatea este nevoie de 69 de senatori.
Săptămâna trecută a fost val de demisii în PSD. Deputatul de Timiş Adrian Pau a anunţat, sâmbătă, că demisionează din PSD şi aderă la Pro România, deoarece nu se mai „regăseşte” în partidul condus de Liviu Dragnea. Şi fostul premier Mihai Tudose a anunţat, marţea trecută pe Facebook, că se înscrie în partidul lui Victor Ponta. Şi deputatul Georgian Pop a spus, joia trecută, că demisionează din PSD şi se înscrie în Pro România. Pop era secretar al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor. Au mai aderat la Pro România deputatul Oana Silvia Vlăducă şi deputatul Corina Bogaciu, cea din urmă demisionând din PSD în luna noiembrie a anului trecut. De asemenea, tot în noiembrie 2018, a demisionat din PSD şi deputatul Constantin-Cătălin Zamfira. Nu în ultimul rând, s-a mai înscris în formaţiunea lui Victor Ponta şi senatorul Adrian Ţuţuianu, exclus în 2018 din PSD.
Liviu Dragnea a declarat, întrebat dacă se aşteaptă să mai demisioneze şi alţi parlamentari din partid, că în cazul în care „nu mai e niciun acoperit, nu mai pleacă niciunul”. Liderul PSD a precizat că majoritatea parlamentară nu se pierde, ea se verifică la vot.