Ahtiați după bani, cei doi guvernanți împreună cu ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, bagă adânc mâna în buzunarul românului de rând, chiar dacă toate explicațiile lor sunt de următoarea natură: “impactul va avea o influență minoră” sau „nu se vor crea scumpiri în lanț”.

Anunțul a fost făcut ieri, de la Palatul Victoria, unde premierul și Chițoiu au ieșit să se laude cu rezultatele negocierilor cu reprezentanții FMI: salarii mai mari pentru bugetari și pensii mărite. Iar promisiunea cu care cred ei că vor câștiga admirația mediului de afaceri a fost din nou condiționată și amânată: reducerea CAS cu 5 puncte procentuale de la 1 iulie, doar că Guvernul va fi nevoit să găsească resursele financiare pentru a acoperi această gaură.

Să revenim însă la ceea ce ne așteaptă de la 1 ianuarie sau poate chiar mai devreme, totul este posibil în guvernarea USL. Dacă unele state europene, precum Franța sau Bulgaria, au încercat să reducă prețul carburanților, prin micșorarea accizelor sau altor taxe percepute de stat, în România este taman invers.

O NOUĂ ACCIZĂ DE 7 EUROCENȚI PE LITRUL DE BENZINĂ ȘI MOTORINĂ. Și a doua: RENUNȚAREA LA CALCULUL ACCIZEI ÎN EURO ȘI INDEXAREA ACESTEIA CU RATA INFLAȚIEI.

Bucuria de la începutul lunii octombrie, atunci când a fost anunțat cursul valutar leu-euro a fost ștearsă cu buretele de actualii guvernanți. Nu doar că accizele urmau să fie calculate la un curs mai mic față de nivelul din 2013, ceea ce însemna o ieftinire a carburanților, dar acum vor să o indexeze cu rata inflației.
Ce înseamnă totuși o acciză suplimentară de 7 eurocenți aplicată pe litrul de benzină și motorină? Potrivit vicepremierului Chițoiu, în prețul final înseamnă o creștere între 7% și 8%. Ministrul a explicat aseară, într-o intervenție telefonică postul B1TV, că prețul unui litru de benzină va ajunge la 6,20-6,25 lei/litru. În prezent, prețul unui litru de benzină – cel mai ieftin sortiment se situează între 5,5 și 5-65 lei, în funcție de companie și de stație. În același timp motorina costă între 5,8 și 6 lei/litru.

Dar produsele de top se comercializează cu 6,3-6,5 lei/litru.

Noua taxă pe carburant, care, conform declarațiilor celor doi, vor ajunge într-un fond destinat dezvoltării infrastructurii rutiere, va urca prețul sortimentelor premium la pragul de 7 lei/litru. Trebuie precizat faptul că nici atunci când barilul de țiței era la cel mai ridicat nivel, benzina și motorina comercializată în benzinăriile din România nu au ajuns la 7 lei/litru.

Impactul  va fi undeva de câteva sute de milioane de euro, dacă luăm în calcul un consum de 5 mil. tone de carburanți anual. Însă, consumul se află pe o pantă descendentă în ultimii ani, conform rapoartelor Petrom- cea mai mare companie petrolieră din România. Mâine, sunt așteptate prezentarea rezultatelor de către companie, astfel că o imagine privind scăderea consumului ne va fi mult mai clară. Totuși, scăderea consumului de carburant se poate observa și din campaniile desfășurate de companiile petroliere. Dacă în anii trecuți, petroliștii acordau premii pentru un plin de carburant, anul trecut campaniile se desfășurau penru o alimentare de 100 de lei. Acum, Petrom acordă premii șoferilor care alimentează de minimum 50 de lei.

Vicepremierul a ținut să-i liniștească pe șoferi, declarând că impactul este minor și că nu va genera așa numitul efect “scumpiri în lanț”. Doar că, vicepremierul a uitat unele lucruri. Aproape orice produs comercializat în România este transportat pe calea rutieră și nu pe cea feroviară, unde costurile sunt mai reduse. A doua: cei de la BNR au declarant în repetate rânduri că prețul carburanților le dau de furcă în țintirea inflației: benzina și motorina au un impact deosebit asupra costurilor de producție și distribuție al oricărui bun, ceea ce se va transforma într-o presiune inflaționistă.

Mai mult, creșterea cu 25% a redevenței la resursele naturale, cu excepția petrolului și gazelor naturale, se va regăsi în prețul final al produselor: apă minerală (întrucât nu avem un regim special pentru această categorie), nisip, pietriș, ciment etc.

Taxa pe construcții speciale – de la stâlpi și până la stația de transformare a energiei, se va regăsi în prețul final al energiei electrice, gazelor etc, care este achitat tot de către românul de rând.