''O situaţie fără precedent totuşi, cel puţin în ultimii 25 de ani, situaţie confirmată de ministrul Vâlcov şi doamna Petrescu, luni. Este pentru prima dată când la finalul a 10 luni, la 31 octombrie, bugetul României are excedent. Avem 176 de miliarde venituri şi 175,6 cheltuieli, în condiţiile în care obligaţiile noastre internaţionale ne permit să fim la 2,2% din PIB deficit'', a declarat prim ministrul Victor Ponta. Datele Ministerului de Finanţe arată, însă, că s-a mai înregistrat excedent bugetar la 10 luni, atât în 2006, cât şi în 2007:

Afirmaţiile au fost făcute de premier după ce tot mai mulţi economişti au ridicat problema finanţării promisiunilor de majorare a cheltuielilor în 2015, an în care România s-a obligat să aibă un deficit de 1,4% din PIB faţă de 2,2% în acest an. Totodată, Comisia Europeană a publicat un raport în care apreciază că, fără modificări de politică fiscală (respectiv creşterea taxelor sau tăierea cheltuielilor), România va avea un deficit dublu faţă de cel ţintit, adică de 2,8% în 2015. Comisia a mai precizat că a făcut estimarea pe actualul cadru legal (parte dintre promisiuni nu au fost încă transpuse în acte normative) şi că nu a primit un draft de buget din partea României.

Potrivit analiştilor economici, surplusul bugetar din primele zece luni se datorează reducerii sumelor alocate de guvern pentru investiţiile publice, în timp ce cheltuielile curente au fost conform programului anunţat. A doua rectificare bugetară, din luna septembrie, a tăiat 3,9 miliarde lei din suma prevăzută pentru cofinanţarea fondurilor europene ca urmare a slabei absorbţii, în special în programul operaţional de transport, gestionat de executiv.

În acelaşi timp, cheltuielile de capital, destinate investiţiilor statului, au fost micşorate cu o treime. Strategia guvernului a urmărit menţinerea deficitului la un nivel cât mai scăzut, mai ales după ce Fondul Monetar Internaţional a îngheţat acordul de finanţare pentru că nu a agreat reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. FMI a explicat că Finanţele nu au prezentat surse credibile de acoperire a golului bugetar cauzat de această reducere care este estimată la peste un milliard în ultimul trimestru din acest an şi la circa 5-6 miliarde lei în 2015.

Astfel, excedentul bugetar a fost obţinut cu preţul blocării investiţiilor, fapt care a contribuit la recesiunea economiei din primele două trimestre, alături de alte măsuri care au frânat, în schimb, investiţiile proprii ale companiilor, cum ar fi taxa pe stâlp (impozitul pe construcţii speciale) şi supracciza pe carburanţi. În rapoartele financiare ale marilor companii din România cele două taxe au fost identificate ca motive pentru renunţarea la unele proiecte de investiţii programate în 2014 şi 2015.

Despre bugetul din 2014, Capital a scris aici:

Investiţiile publice sunt considerate şi de Christine Lagarde, şefa FMI, ca singurul motor de reluare a creşterii economice la nivel mondial. Condiţia este ca aceste investiţii să fie productive. În multe cazuri, semnalate şi în rapoartele Curţii de Conturi, banii de la buget au finanţat proiecte neproductive, încurajând risipa, în detrimentul dezvoltării economice.