‘Am văzut că în momentul în care instabilitatea politică a determinat ieşiri de depozite din băncile greceşti părinte, acest lucru nu s-a consemnat la nivelul sucursalelor cu capital grecesc din România. S-au îngustat aceste depozite în perioadă anterioară dar nu am constatat acest fenomen corelat cu ce s-a întâmplat în Grecia la băncile părinte acum. Vorbesc despre ultimele două luni, să zicem. O eventuală ieşire dezordonată dacă a Greciei din zona euro, dacă s-ar produce, ar duce la presiuni pe monedele tuturor ţărilor. Nu ar fi numai presiuni pe euro, ci şi pe monedele tuturor ţărilor care nu fac parte din zona euro. Este posibil să vedem îngustări de poziţii şi ieşiri de capitaluri volatile din multe din aceste economii. Aici România are un beneficiu. Deţinerile de titluri de stat, din datoria publică exprimată în lei ale nerezidenţilor, sunt mult mai mici decât în cazul altor ţări, iar datoria publică, ca şi podere în PIB, este mai mică în termeni relativi decât în alte ţări. În sensul acesta aveam undeva la 18% din titlurile în lei deţinute de nerezidenţi la momentul iulie 2011, iar acum mai avem cam 11-12%’, a explicat Popa.
Potrivit acestuia, eventuale ieşiri de capitaluri n-ar fi fără consecinţe pentru curs, dar ar fi mult mai puţin ample şi cu consecinţe mai limitate decât în cazul Poloniei, Ungariei sau Cehiei.
BNR a organizat, marţi, o conferinţă cu tema ‘Elemente ale cadrului de analiză şi prognoză al politicii monetare’, ce face parte din ciclul Colocviilor Băncii Centrale.
SURSA: Agerpres
