Judecătoria Cluj-Napoca a suspendat în luna martie procedura de executare silită, întrucât dacă aceasta ar continua, activitatea administrației locale ar rămâne blocată. Tribunalul Cluj ar fi trebuit să vină cu o decizie la finalul acestei săptămâni, dar judecătorul dosarului a amânat pronunțarea dosarului pentru această toamnă.
Poprire pe conturile Primăriei Cluj-Napoca
În urmă cu 16 ani, primarul Emil Boc îi asigura pe tinerii clujeni că va construi, în parteneriat cu Impact Developer&Contractor, un cartier de locuințe pe Dealul Lomb. Acesta trebuia să pună la dispoziția dezvoltatorului un teren de peste 200 ha, viabilizat. Așadar, în societatea înființată, administrația locală venea cu terenul, iar constructorul cu banii. Însă edilul a tot amânat aducerea utilităților pe Dealul Plomb, iar dezvoltatorul imobiliar a solicitat plata resurselor investite în proiect și a deschis un proces.
Administrația locală a pierdut litigiul în 2022, iar Tribunalul Argeș a emis o sentință prin care Primăria Cluj Napoca trebuia să plătească aproximativ 8 milioane de euro cu titlu de daune, despăgubiri și cheltuieli avocațiale. Însă cum acest lucru nu s-a întâmplat, firma Clearline Development and Management (societatea de proiect, n.red.) a pus în executare sentința.
Pentru câteva luni, Primăria a reușit să suspende executarea silită pentru câteva luni, formulând o contestație pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. Instituția a cerut restabilirea situației anterioare executării silite, în sensul obligării firmei la restituirea tuturor sumelor încasate până acum în procedura de executare silită.
Primăria Cluj va trebui să achite aproape 8 milioane de euro
În dosar se arată că Primăria Cluj-Napoca trebuie să achite către firma CLEARLINE DEVELOPMENT & MANAGEMENT ”suma de 24.532.741,65 lei cu titlu de prejudiciu și suma de 13.862.967,16 lei reprezentând dobânda legală penalizatoare calculată pentru perioada cuprinsă între data plăților efectuate de reclamantă (stabilite conform raportului de expertiză judiciară contabilă efectuat în cauză) și până la data de 01.04.2021”, la aceste suma adăugându-se și 409.121 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Potrivit reprezentanților Primăriei Boc, executarea silită este începută nelegal și activitatea unității administrativ teritoriale urmează a fi blocată din cauza dificultății/imposibilității de a achita furnizorii, prestatorii de servicii, celelalte proiecte aflate în derulare, creanța pusă în executare fiind atât de mare încât fondurile alocate și disponibile în prezent în bugetul Municipiului Cluj-Napoca la capitolul bugetar aferent vor fi integral epuizate, fără ca datoria să poată fi stinsă și fără ca în buget să fi fost alocată suma necesară stingerii acestei executări silite astfel cum impun prevederile normative în situația executării unei autorități publice.
Mai mult, ”există un risc foarte mare de a nu mai putea repara prejudiciul ulterior, ca urmare a faptului că societatea își va declara falimentul sau va opta pentru dizolvare și lichidare, fiind o societate menținută activă fără nicio activitate economică și fără niciun profit/venit, tocmai pentru încasarea pretențiilor aflate în litigiu”, susțin aceștia.
Reprezentanții firmei au precizat însă că ”nu există o interdicție sub aspectul începerii executării silite împotriva debitorului instituție/autoritate publică, normele vizând protejarea debitorului instituție/autoritate publică, în anumite circumstanțe, față de continuarea executării silite în ipoteza în care se face dovada lipsei fondurilor necesare și alocate acoperirii obligațiilor de plată stabilite prin titluri executorii.”
Totuși, judecătorul Cristian Ciurea, care a judecat fondul dosarului, a considerat că nu se face ca administrația locală să rămână cu conturile goale și a decis suspendarea procedurii, scrie gazetadecluj.ro.
Potrivit motivării judecătorești, ”(…) în situația în care debitorul – instituție probează că nu are disponibilități bănești destinate stingerii creanței exigibile și cuprinse în titlul executoriu, instituția are obligația ca, în termen de 6 luni, să efectueze demersuri pentru a-și îndeplini obligația. Aceste prevederi instituie practic un termen legal de grație în favoarea instituțiilor și autorităților publice, tocmai pentru a preveni situații precum cele de față, în care instituția, în lipsa fondurilor disponibile imediat, face demersuri pentru plata sumelor datorate. Prevederile enunțate stabilesc, așadar, o procedură ce debutează prin somarea prin intermediul executorului judecătoresc, a debitorului. Debitorul poate proba lipsa fondurilor bănești imediate. Odată probată lipsa imediată a fondurilor, începe să curgă termenul de grație de 6 luni în care instituția este chemată să facă demersuri pentru a obține fondurile necesare acoperirii creanței. Numai la expirarea fără succes a acestei perioade, creditorul este în drept să înceapă sau, după caz, să continue executarea silită. (…) Instanța admite că la data la care hotărârea a devenit titlu executoriu, 08.06.2022, debitoarea nu avea cum să aibă aprobate fonduri destinate plății sumelor derivate din această hotărâre”.
Cu toate acestea, Clearline Development and Management a contestat decizia, iar dosarul a ajuns la tribunal.
Judecătorii Alin-Florin Doica și Mugurel Marius Oprescu ar fi trebuit să se pronunțe până la finalul acestei luni, însă au amânat termenul până la toamnă, în baza unei hotărâri a instanței prin care magistrații pot să amâne pe termen nelimitat cauzele în spirit de protest pentru tăierea pensiilor.
Impact Developer&Contractor a câștigat procesul cu Primăria Cluj-Napoca
Primăria Cluj-Napoca a semnat în anul 2007 un contract cu firma Impact Developer&Contractor pentru construirea unui cartier de locuințe sociale. Perioada a coincis cu criza imobiliară, iar compania privată a intrat, în cele din urmă, în insolvență. Până atunci însă, administrația locală a refuzat constant proiectul, întrucât era dedicat fostului finanțator al CFR Cluj, Arpad Paszkany. Primăria clujeană a refuzat constant să pună la dispoziție terenul, invocând diverse motive. Impact a dat ulterior în judecată Primăria, iar acum a câștigat procesul, care va lua din bugetul instituției aproape 8 milioane de euro.
