Naţiunile lumii se reunesc pe 22 martie pentru a celebra Ziua Mondială a Apei, sub sloganul 'Apă pentru oraşe. Răspunsuri la provocările urbane', dorind să atragă atenţia asupra unui fenomen îngrijorător - populaţia oraşelor creşte mai rapid decât se poate adapta infrastructura de apă.
"Este prima dată în istoria omenirii când cea mai mare parte din populaţia lumii trăieşte în oraşe – 3,3 miliarde de oameni şi aceasta continuă să crească într-un ritm alarmant", spune David Csaba, directorul general al ANAR, în mesajul adresat cu prilejul Zilei Mondiale a Apei.
Conform statisticilor mondiale, în fiecare secundă, populaţia urbană a globului creşte cu două persoane. În fiecare lună, cinci milioane de oameni vin să locuiască la oraş. 27% din populaţia urbană din lumea întreagă nu beneficiază de sisteme de alimentare. În fiecare an, între 250-500 mc de apă potabilă se risipesc fără rost în marile oraşe de pe glob. Dacă această cantitate de apă nu s-ar mai risipi, încă 10-20 milioane de oameni ar avea apă de băut în marile oraşe din lumea întreagă. Unul din patru locuitori ai oraşelor de pe glob nu au acces la instalaţii sanitare adecvate.
În România, gradul de racordare la canalizare este 54,28%, iar gradul de racordare la staţiile de epurare este de 43,24%. Suma alocată până în prezent pentru astfel de lucrări este de 4 miliarde euro.
În România, procentul de ape uzate evacuate neepurate sau insuficient epurate rămâne în continuare mare, de peste 70%, menţinându-se relativ constant de la an la an. Cele mai mari probleme se înregistrează în secţiunile aval de marile aglomerări urbane care nu au staţii de epurare conforme sau care nu deţin staţii de epurare, peste 50% din cantitatea de poluanţi care ajung în apă provenind de la marile aglomerări urbane.
Cerinţa de apă din România de la nivelul anului 2010 a scăzut cu 12 miliarde mc de apă faţă de anul 1990, de la 20,5 miliarde mc de apă (cât era în anul 1990), la 8,45 miliarde mc de apă (cât s-a înregistrat în anul 2010) şi cu un miliard mc de apă cât se înregistra în anul 2008, respectiv de 9,44 miliarde mc de apă.
La nivelul anului 2010, cerinţa de apă a fost asigurată în totalitate prin menţinerea volumelor de apă în lacurile de acumulare, conform Programelor de exploatare ale A.N. Apele Române, volume care au asigurat necesarul de apă pentru categoriile de utilizatori, respectiv pentru populaţie, industrie şi agricultură.
Pentru anul 2011, volumul de apă solicitat de agenţii economici este de 7,7 miliarde mc de apă, în scădere faţă de anul 2010 şi de aproape trei ori mai mică decât cea înregistrată la nivelul anului 1990.
Din totalul cerinţei de apă pentru anul 2011, 1,22 miliarde mc de apă (15,8%) sunt pentru populaţie, 1,32 miliarde mc de apă (17,14%) pentru agricultură şi 5,16 miliarde mc de apă (67,02%), pentru industrie.
În anul 2010, volumul total de apă prelevat a fost de 6,20 miliarde mc, din care 4,43 miliarde mc de apă pentru industrie, 0,74 miliarde mc de apă pentru agricultură şi 1,03 miliarde mc de apă pentru populaţie. Cea mai semnificativă scădere a volumului de apă prelevat raportat la anul 2009 s-a produs în agricultură de la 1,16 miliarde mc de apă cât s-au folosit la nivelul anului 2009 la 0,74 miliarde mc de apă în 2010.
Chiar dacă ţările globului vorbesc de o posibilă criză a apei în anul 2025, chiar dacă în România sunt 40 miliarde mc de apă utilizabili în regim amenajat raportat la resursa teoretică (134,6 miliarde mc de apă), ţara noastră fiind considerată o ţară cu resurse de ape relativ sărace, în România, nu se poate pune problema unei ‘crize a apei’, cum nu se va putea vorbi despre regiuni vulnerabile în faţa unei crize a apei. Conform studiilor realizate de Institutul Internaţional pentru Managementul Apei în anul 2000, România nu face parte dintre ţările cu un posibil deficit al resursei de apă în anul 2025.
La aceleaşi concluzii au ajuns şi studiile elaborate de Administraţia Naţională ‘Apele Române’ prin Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, conform cărora nu vor exista deficite de apă la nivelul ţării pentru intervalul 2010 – 2020.
"Rezultatele cercetărilor efectuate privind impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă implică dezvoltarea – pe termen lung – de noi criterii şi tehnici de proiectare a barajelor şi a construcţiilor, care să facă sistemele de gospodărire a apelor mai puţin senzitive la modificările regimului hidrologic datorită impactului variabilităţii şi schimbărilor climatice. În acelaşi timp, s-a demonstrat necesitatea construirii de noi infrastructuri de gospodărire a apelor pentru a transforma resursele hidrologice în resurse social – economice, în condiţiile conservării biodiversităţii florei şi faunei acvatice", se arată în mesajul lui David Csaba, adresat cu prilejul Zilei Mondiale a Apei.
SURSA: Agerpres