Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (-69.522 persoane). Totodată, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ecartul dintre populaţia vârstnică de 65 ani şi peste şi populaţia tânără de 0-14 ani crescând la peste 300 mii persoane (3 376 mii faţă de 3 072 mii persoane). Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2014 remarcându-se scăderea numărului persoanelor tinere (0-14 ani) şi creşterea numărului persoanelor vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 106,5 (la 1 ianuarie 2014) la 109,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2015).
Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie s-a păstrat constantă (15,5%) în ambii ani, dar ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a crescut de la 16,5% în 2014 la 17,0% la 1 ianuarie 2015. Astfel, indicele de dependenţă demografică a crescut de la 47,1 (la 1 ianuarie 2014) la 48,1 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2015).
Conform sursei citate, populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (53,8%, respectiv 51,1%). La 1 ianuarie 2015, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10 695 mii persoane, în scădere cu 0,5% faţă 1 ianuarie 2014. Populaţia feminină la 1 ianuarie 2015 a fost de 10 141 mii persoane, în scădere cu 0,6% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.
Indicele de dependenţă demografică a crescut de la 47,1 la 48,1 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte.
România continuă să fie o ţară de emigrare. Soldul migraţiei internaţionale din anul 2014p a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu 42 mii persoane.
În cursul anului 2014, la fel ca şi in anul 2013, femeile au emigrat într-o proporţie mai mare decât bărbaţii (56,8%). În rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (55,1%).
