Potrivit sursei citate, în anul şcolar/universitar 2014 – 2015, personalul didactic din sistemul educaţional a ajuns la 244.600, iar raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 copii/elevi/studenţi la un cadru didactic.

Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul întregului sistem educaţional (76,3%), cât şi pe niveluri de educaţie (99,6% – ante-preşcolar şi preşcolar, 78,5% – primar şi gimnazial, 70% – liceal, 64,9% – profesional, 77,8% – postliceal şi de maiştri), cu excepţia învăţământului superior unde s-a înregistrat o pondere a cadrelor didactice de sex feminin de 49,4%.

Per total, populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost, în anul şcolar/universitar 2014-2015, de 3.735.006 copii, elevi, studenţi, cursanţi, reprezentând 73,9% din populaţia de vârstă şcolară.

Totodată, numărul absolvenţilor din anul şcolar universitar 2013 – 2014 a fost de 495.100 elevi, studenţi, cursanţi, în scădere cu 5,9%, comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.

Datele INS relevă, de asemenea, că în ierarhia celor mai importante valori ale distribuţiei populaţiei şcolare pe niveluri educaţionale, învăţământul primar şi gimnazial era pe primul loc (46,4%), urmat de învăţământul liceal (19,5%), învăţământul ante-preşcolar şi preşcolar (15,5%). Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,3% au fost copii, elevi, studenţi, cursanţi de sex masculin, iar 70,1% au studiat în mediul urban. Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional a înregistrat cea mai semnificativă creştere (+24.300 elevi), ajungând la 50.800 elevi, dar fiind în continuare nivelul educaţional cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (1,4%).

Pe de altă parte, învăţământul liceal şi cel superior au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi/studenţi înscrişi în anul şcolar/universitar 2014 – 2015 faţă de cel anterior (-49.500 elevi, respectiv -37.100 studenţi, cursanţi).

Unităţile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2014-2015 au fost destinate, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (56,8%), liceal (22,1%), ante-preşcolar şi preşcolar (17,3%).

Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (95,5%) în unităţile şcolare publice, iar 4,5% în unităţi şcolare private, iar pe niveluri educaţionale, cele mai mici ponderi ale elevilor/studenţilor înscrişi în unităţile de învăţământ publice s-au regăsit în învăţământul superior (85,7%), respectiv postliceal (56,8%).

Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (91,2%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

Conform statisticii, în anul universitar 2014-2015, au fost înscrişi în învăţământul superior 541.700 studenţi/cursanţi, din care 53,7% femei. În acelaşi timp, cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost: "Afaceri, administraţie şi drept' (25,3% din totalul studenţilor/cursanţilor), respectiv "Inginerie, prelucrare şi construcţii' (21,4% din totalul studenţilor/cursanţilor).

În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2014-2015 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (664.500 persoane), respectiv Nord-Vest (514.100 persoane). Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale arată că ponderea cea mai ridicată pentru învăţământul primar şi gimnazial s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (53,4%), în timp ce învăţământul superior a fost preponderent în Bucureşti-Ilfov (35,2%).

La polul opus, cu cele mai scăzute ponderi, s-a situat învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunea Bucureşti-Ilfov (2,1%).

În privinţa bazei materiale din reţeaua de învăţământ preuniversitar şi superior, aceasta a fost formată din 120.300 săli de clasă, amfiteatre, săli de curs, cabinete şcolare, săli de seminarii şi de lucrări practice, 4.700 săli de gimnastică, 26.200 laboratoare, 5.000 ateliere şcolare, 5.200 terenuri de sport şi 40 bazine de înot. De altfel, reţeaua de învăţământ public deţine cea mai mare parte a bazei materiale a sistemului educaţional: săli de clasă (96,8%), laboratoare şcolare (95,0%), bazine de înot (72,5%), săli de gimnastică (96,2%), ateliere şcolare (98,1%) şi terenuri sportive (96,8%).

La nivel de absolvenţi înregistraţi în anul şcolar/universitar 2013-2014, numărul celor aparţinând nivelurilor educaţionale gimnazial, liceal, profesional, postliceal şi de maiştri, respectiv superior (licenţă) a fost de 495.100, preponderente fiind absolventele, în număr de 255.200, respectiv 51,5%.

La sfârşitul anului şcolar 2013 – 2014, au absolvit învăţământul gimnazial 184.000 elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (20,1%). Ponderea băieţilor (50,8%) o devansează uşor pe cea a fetelor, cu 1,6 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu reprezintă 52,8% din totalul absolvenţilor de la nivel naţional, însă în profil teritorial, regiunea Nord-Est, precum şi regiunea Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (60,3% şi respectiv, 58,7%).

În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2013 – 2014 au absolvit 172.600 elevi, în scădere cu 13,7% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului de zi (86,7%).

La examenul de bacalaureat s-au prezentat 167.400 absolvenţi, din care 136.900 proveniţi din promoţia 2014. Au fost declarate reuşite 102.700 persoane (61,4%). Din totalul absolvenţilor proveniţi din promoţia 2014, 93.800 persoane (68,6%) au fost declarate reuşite.

Nu în ultimul rând, învăţământul profesional a fost absolvit de 11.900 elevi, învăţământul postliceal şi de maiştri de 31.500 elevi, învăţământul universitar de licenţă de 95.000 studenţi, în scădere faţă de anul 2011-2012 cu 41.600. Studentele au reprezentat 57,4% din numărul totalul al absolvenţilor.

În plus, absolvenţii învăţământului universitar de licenţă au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil universitar-pedagogic (28,3%), tehnic (23,7%) şi economic (23,1%).

În anul universitar 2013 – 2014, în învăţământul universitar de master, studii şi cursuri postuniversitare şi învăţământul universitar de doctorat şi programe postdoctorale numărul absolvenţilor a fost de 72.000, iar domeniile de studii cele mai căutate au fost ştiinţele inginereşti (21,9%), ştiinţele economice (20,3%) şi domeniul medicină, farmacie şi stomatologie (17,1%). AGERPRES