Autor: Ionuţ Bălan, analist economic
Guvernul Croației a elaborat, recent, un proiect de lege care prevede convertirea în euro a unui volum de credite retail denominate în franci elvețieni în valoare echivalentă de circa 3,4 miliarde de dolari. Este vorba atât de credite ipotecare, cât și de împrumuturi de consum.
Anul 2016 este unul electoral pentru Croația. Executivul de la Zagreb a argumentat că legea este necesară mai ales pentru ajutorarea proprietarilor de locuințe care au contractat credite în monedă elvețiană în prima parte a anilor 2000, atrași de dobânzile joase la franci, dar care acum se confruntă cu dificultăți tot mai mari la plata ratelor, din cauza deprecierii semnificative a monedei naționale croate, kuna, față de cea elvețiană.
Potrivit proiectului de lege, costurile convertirii creditelor din CHF în euro vor fi suportate de bănci, iar pierderile pe care sistemul bancar le va înregistra ca urmare a procesului de conversie vor fi recunoscute de Fisc drept cheltuieli deductibile la stabilirea bazei de impozitare a profiturilor băncilor.
Autoritățile croate par hotărâte să meargă înainte cu planul de conversie, în pofida avertismentelor băncii centrale croate, care a atras atenția că schimbarea forțată a monedei de rambursare a împrumuturilor riscă să creeze instabilitate financiară și macroeconomică.
În context, este interesant de remarcat că, în decembrie, premierul croat social-democrat, Zoran Milanovic, a recunoscut public că, în negocierile de formare a unui nou guvern de după alegerile de anul trecut, partenerul de coaliție al social-democraților, partidul de dreapta MOST, a cerut schimbarea guvernatorului băncii centrale cu o persoană agreată de partid, cu toate că legislația croată și europeană garantează independența băncii centrale.
Problema este că, în cele din urmă, este foarte posibil ca nu băncile să suporte pierderile salvării sociale a debitorilor în franci elvețieni, ci contribuabilii croați, fiecare în parte și toți laolaltă. Mai multe bănci de top din Croația, controlate de acționari străini, au amenințat că vor da în judecată guvernul de la Zagreb la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzând că planul auorităților croate încalcă tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor străine semnate de Croația cu țările de origine ale instituțiilor de credit reclamante.
Băncile au trimis deja guvernului croat așa-numite prenotificări de litigiu, avertizând guvernanții că, în cazul în care vor trece la implementarea planului de reconversie în euro a creditelor în CHF, vor depune oficial reclamații la ICSID și vor cere despăgubiri financiare. Dacă lucrurile se vor petrece într-adevăr așa, iar băncilor li se va da câștig de cauză de către instanța arbitrală, despăgubirile vor fi suportate de la bugetul de stat, adică de către contribuabilii croați.
"Reacțiile de până acum ale Guvernului nu au arătat nici un fel de disponibilitate în a negocia cu băncile", a declarat Ingrid Krenn-Ditz, un purtător de cuvânt al Raiffeisen International, una dintre băncile care au trimis prenotificări de litigiu guvernului. Celelalte sunt Erste, Hypo Group, Unicredit, Intesa Sanpaolo, OTP Bank și banca rusă Sberbank.
În replică, premierul croat Zoran Milanovic și adjunctul său, Branko Grcic, au apărat planul de reconversie și au respins acuzațiile de populism. "Este absurd ca debitorii să datoreze, după 8-9 ani de plată a ratelor lunare, un principal la creditele lor mai mare decât era acesta la contractarea împrumutului. Este crucial să îi ajutăm pe acești oameni", a declarat vicepremierul Grcic.
O veste proastă pentru contribuabilii croați este aceea că jurisprudența curților internaționale de arbitraj arată că majoritatea litigiilor generate de măsuri de conversie valutară luate de state sunt câștigate de investitorii reclamanți. Astfel, politicile adoptate de Argentina, de a-și converti unilateral în pesos datoriile contractate în dolari, au fost atacate în peste 40 de acțiuni de arbitraj internațional, cele mai multe dintre acestea finalizându-se cu decizii favorabile investitorilor străini, care au primit despăgubiri de la statul argentinian.
În cazurile de arbitraj internațional, companiilor reclamante câștigătoare li se acordă nu doar compensații pentru sumele investite, dar și pentru profiturile pierdute din cauza diferitelor măsuri guvernamentale. Deciziile curților internaționale de arbitraje sunt obligatorii pentru părți și sunt în mod automat recunoscute pe plan internațional.
Mai multe articole scrise de Ionuț Bălan puteți citi pe pe bloguluibalan.ro