Rasele de porci româneşti Bazna şi Mangaliţa ar putea asigura o bună parte din necesarul de carne pe piaţa naţională dacă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va susţine constant fermierii, puţini la număr, care deţin asemenea rase, apreciate calitativ în urmă cu 27 de ani, susţine preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Maramureş, Ioan Tătăran.
"Suinele Mangaliţa, dar şi Bazna, renumite pentru o carne cu multe vitamine, recomandată consumului bine gătit la cuptor cu ierburi aromatice, merită toată susţinerea noastră, inclusiv a Ministerului Agriculturii. E una dintre cele mai vechi rase de porci, perfect asimilate în ţara noastră în urmă cu sute de ani, pentru carnea cu cel mai scăzut conţinut de apă. Carnea porcului Mangaliţa conţine acizi graşi de tip Omega 3, 6 şi 9 şi specialiştii susţin că poate fi consumată în cantităţi rezonabile chiar de persoanele cu anumite afecţiuni de sănătate. O carne recomandată spre consum persoanelor cu afecţiuni cardiovasculare. Procentul de acizi graşi nesaturaţi în această carne ajunge uneori şi la 70%, apropiat uleiului de măsline. Surprinzător e faptul că până 1989 România deţinea ferme în care se creşteau cele două rase de porci, ca, brusc, să fie abandonate fermele şi rasa, aproape să dispară. Noroc că au fost ferme şi fermieri care au reuşit să salveze rasa iar prin susţinerea Ministerului Agriculturii am putea readuce în circuit această rasă valoroasă", a spus Ioan Tătăran la un simpozion dedicat încurajării consumului de carne de porc de la producătorii autohtoni.
Fermierii prezenţi la dezbatere au menţionat că pentru a revitaliza cele două rase de suine e nevoie de implicarea specialiştilor în domeniul zootehniei şi a Ministerului Agriculturii, printr-un program naţional care să pună accentul pe tehnologia creşterii.
"Avem nevoie de un sprijin din partea specialiştilor care să pună accentul pe tehnologia creşterii, furajarea naturală, exploatarea şi prelucrarea cărnii din cele două rase ca produse cu identitate românească", a afirmat unul dintre fermierii prezenţi la dezbatere.
Aceştia au mai subliniat că pentru salvarea raselor Mangaliţa şi Bazna, importante sunt păstrarea liniei genetice, dar şi o mărire substanţială a subvenţiei pentru a încuraja creşterea acestora, inclusiv în gospodăriile ţărăneşti.
În judeţul Maramureş există un singur fermier care creşte porci Mangaliţa şi Bazna, valorificând produsele pe piaţa locală.
La simpozion au fost prezenţi peste 100 de fermieri din ţară, procesatori, membri ai unor asociaţii de produse tradiţionale, cercetători, studenţi şi reprezentanţi ai mai multor direcţii agricole din Transilvania, dar şi reprezentanţi din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Conform preşedintelui Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Maramureş, Ioan Tătăran, la nivel naţional, în ferme mici îndeosebi, se mai află aproape 50.000 de capete din rasa de porci Bazna sau Mangaliţa.
Evenimentul din Baia Mare a fost organizat de Asociaţia Crescătorilor de Animale Autohtone, în colaborare cu Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Maramureş, Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Maramureş, cu sprijinul Consiliului Judeţean Maramureş.
AGERPRES